Cei care gestionează averi se așteaptă la discreție – și, mai ales, la corectitudine. Dar exact aici apare problema: evaluarea bonității decide, în fundal, asupra acordării creditelor, achiziției de imobile sau încheierii de contracte.
Și asta, de cele mai multe ori, pe baza unui scor netransparent, al cărui mod de calcul este greu de înțeles chiar și pentru experți.
Acum, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a transmis un semnal clar în februarie 2025: consumatorii au dreptul să înțeleagă cum sunt generate aceste scoruri de bonitate – nu doar să le vadă.
Într-o hotărâre de principiu, judecătorii cer transparență totală: fără algoritmi „cutie neagră” atunci când este pusă în joc libertatea financiară.
Această hotărâre este un moment de cotitură – nu doar pentru protecția datelor, ci și pentru toți cei ale căror decizii financiare se bazează pe încredere.
🔹 Ce a decis CJUE? – Esența hotărârii
La 27 februarie 2025, CJUE a emis o hotărâre în dosarul C‑203/22 care va avea un impact semnificativ asupra multor consumatori: în viitor, agențiile de credit (ex: SCHUFA) vor fi obligate să dezvăluie concret cum sunt calculate scorurile de bonitate – fără formule vagi, fără simple referiri la „algoritmi”, ci cu transparență reală.
CJUE a clarificat: un scor numeric care are consecințe economice semnificative – cum ar fi în cazul creditelor, achizițiilor imobiliare sau contractelor comerciale – este supus obligației de transparență.
Aceasta se aplică nu doar în Germania, ci în întreaga Uniune Europeană, tuturor companiilor care utilizează metode automatizate de evaluare.
Baza legală este Articolul 22 din Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR/DSGVO) – însă CJUE impune acum standarde mai stricte: transparență înseamnă acces nu doar la rezultat, ci și la logica din spatele acestuia.
🔹 Cum funcționează evaluarea bonității în practică?
Până acum, sistemul de scoring funcționa ca un oracol: introduci date, iese o cifră – cu consecințe majore.
Băncile, companiile de leasing sau partenerii de afaceri se bazau pe acel „scor” pentru a lua decizii privind încrederea sau riscul, fără să cunoască omul din spatele cifrei.
Datele utilizate includ:
- comportamentul de plată;
- informații despre credite și conturi;
- locuință și mutări;
- uneori chiar și legături indirecte (ex: date din vecinătate).
Cum sunt combinate și cântărite aceste date? Până acum, era un secret comercial. Chiar și persoanele cu bonitate bună aveau puțin control asupra rezultatului. O singură greșeală de tastare sau un set de date învechit putea bloca oportunități – fără ca persoana să știe măcar.
🔹 Ce se schimbă acum? – Impactul hotărârii pentru consumatori
Hotărârea CJUE aduce claritate și redă consumatorilor influența asupra propriei bonități. Ce se schimbă:
- Obligație de transparență: agențiile de scoring trebuie să explice clar și concret cum se calculează scorurile.
- Drept de acces extins: consumatorii pot vedea nu doar scorul final, ci și criteriile de evaluare folosite.
- Posibilitatea corectării: datele greșite sau învechite pot fi contestate și șterse – cu temei legal clar.
În special în negocierile financiare mari, această transparență poate face o mare diferență.
🔹 Ce înseamnă asta pentru persoanele cu avere?
Pentru persoane fizice bogate, antreprenori sau investitori, schimbarea este majoră:
- Deciziile privind credite, investiții sau contracte nu vor mai putea fi bazate exclusiv pe scoruri automate netransparente.
- Cunoscând sursele și greșelile posibile, consumatorii vor fi mai bine protejați și pot contesta legal scoruri incorecte.
- Este o chestiune de reputație și libertate financiară, nu doar de cifre.
🔹 Ce înseamnă această decizie pentru România? Este obligatorie?
DA, această hotărâre este obligatorie și în România.
CJUE este cea mai înaltă instanță a Uniunii Europene și deciziile sale privind interpretarea dreptului UE, inclusiv a Regulamentului GDPR, sunt obligatorii pentru toate statele membre – inclusiv România.
Așadar:
- Toate firmele din România care folosesc scoruri automatizate de bonitate (ex: Biroul de Credit, IFN-uri, bănci) vor trebui să respecte această decizie;
- Cetățenii români pot cere explicații clare privind modul în care le este calculat scorul;
- Dacă o firmă refuză sau oferă explicații vagi, poate fi acționată în justiție sau sancționată de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP).
Vrei să fii la curent cu toate știrile de pe voceapoporului.eu? Apasă pe linkul grupului nostru de WhatsApp și intră acum pentru a nu rata nici o informație importantă! https://voceapoporului.eu/whatsapp/
