Peste un milion de români.
Doar 6 parlamentari.
Legea stabilește o normă de reprezentare. Datele oficiale există. Instituțiile își pasează răspunderea, iar Senatul a respins corectarea sistemului.
Vezi documentele și calculeleCe trebuie să știe orice român
Pe înțelesul tuturor
Legea spune câți locuitori trebuie să fie reprezentați de un deputat și de un senator. Pentru românii din diaspora, datele există, dar nu sunt transformate în mandate. Când cetățeanul greșește, statul îi aplică legea. Când statul trebuie să respecte aceeași rigoare, instituțiile arată una spre alta.
Formula este clară
Legea nr. 208/2015 stabilește o normă de reprezentare de un deputat la 73.000 de locuitori și un senator la 168.000 de locuitori.
Întrebarea nu este dacă cifrele apar în lege. Întrebarea este de ce, pentru diaspora, anexa legii nu reflectă un calcul transparent făcut pe baza numărului oficial de cetățeni români cu domiciliul în străinătate.
Vezi singur ce rezultă din cifre
Introdu numărul cetățenilor români cu domiciliul în străinătate.
Calculul afișează partea întreagă rezultată prin împărțirea numărului de cetățeni la normele de 73.000 și 168.000. Repartizarea juridică finală poate depinde și de regulile legale privind resturile.
Instituțiile se trimit una la alta
„Datele există”
Direcția Generală de Pașapoarte deține evidența cetățenilor români cu domiciliul în străinătate și transmite date către AEP și INS.
Răspuns oficial DGP
Deschide documentul
„Nu gestionăm diaspora”
INS afirmă că furnizează date despre populația rezidentă din România și că nu deține ori gestionează datele cetățenilor români aflați în afara granițelor.
Răspuns oficial INS
Deschide documentul
„Noi doar aplicăm anexa”
AEP arată că numărul mandatelor este prevăzut în Anexa nr. 1 și că modificarea aparține Parlamentului.
Răspuns oficial AEP
Deschide documentul
„Parlamentul decide”
MAE susține că are doar atribuții organizatorice, tehnice și logistice pentru alegerile din străinătate.
Răspuns oficial MAE
Deschide documentul
Cum a fost menținut sistemul
Legea nr. 208/2015
Norma de reprezentare este stabilită, iar diaspora primește în anexă 4 deputați și 2 senatori.
Propunere de corectare
Este propusă folosirea evidenței DGP pentru stabilirea mandatelor Circumscripției nr. 43.
Avize favorabile
Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social și Comisia pentru românii din afara granițelor susțin inițiativa.
Propunerea este respinsă
58 de voturi pentru, 64 împotrivă. PSD și PNL oferă împreună 53 dintre voturile contra.
Autoritățile răspund
Răspunsurile oficiale confirmă existența datelor, dar nu prezintă calculul care justifică cele 6 mandate.
Legea este strictă pentru cetățean și flexibilă pentru stat
Când un cetățean nu respectă o obligație, statul nu acceptă explicația că instituțiile sunt necoordonate sau că textul legal ar fi incomod. Amenzile, taxele și termenele sunt aplicate întocmai.
Când însă statul trebuie să explice de ce peste un milion de români cu domiciliul oficial în străinătate sunt reprezentați de doar șase parlamentari, răspunsul devine o succesiune de trimiteri: INS către AEP, AEP către Parlament, MAE către Parlament, iar Parlamentul către anexa propriei legi.
Pentru cetățean, legea este ordin. Pentru stat, legea devine interpretare.
Problema nu este lipsa datelor. DGP confirmă că datele există. Problema este lipsa unui mecanism transparent și obligatoriu prin care aceste date să fie transformate în mandate parlamentare.
Anexa nu poate înlocui explicația
Faptul că Anexa nr. 1 menționează 4 deputați și 2 senatori nu explică de ce aceste cifre sunt corecte. Anexa ar trebui să poată fi verificată printr-un calcul. În lipsa acestui calcul, norma de reprezentare riscă să devină pur decorativă pentru Circumscripția nr. 43.
Votul politic este limpede
În Senat, proiectul a fost respins printr-o diferență de numai șase voturi. PSD și PNL au furnizat împreună 53 dintre cele 64 de voturi împotrivă. Aceasta este răspunderea politică măsurabilă prin votul public.
Ce trebuie să explice Parlamentul
Care este calculul exact pentru cele 4 mandate de deputat și 2 de senator?
Niciunul dintre răspunsurile instituțiilor analizate nu prezintă un calcul demografic complet și verificabil.
De ce datele oficiale ale DGP nu sunt transformate în mandate?
Datele privind cetățenii CRDS există, dar mecanismul legislativ nu obligă în mod clar folosirea lor la actualizarea anexei.
De ce INS spune că nu gestionează datele, dacă DGP declară că i le transmite?
Este necesară clarificarea diferenței dintre administrarea evidenței și primirea ori utilizarea statistică a datelor.
Care este motivarea juridică a voturilor negative?
Avizele negative consultate consemnează rezultatul votului, dar nu oferă o justificare substanțială și detaliată a refuzului.
Legea există.
Datele există.
Calculul public nu există.
Explicația nu există.
Dar votul împotrivă există.
