Advertisements

Noi reguli pentru familii, călători, comercianți și utilizatorii inteligenței artificiale. Unele modificări intră imediat în vigoare, în timp ce altele deschid doar o perioadă lungă de tranziție

Luna august 2026 aduce în Germania și în întreaga Uniune Europeană mai multe schimbări importante. Sunt vizate familiile cu copii care încep școala, clienții Deutsche Bahn, firmele care folosesc inteligența artificială, comercianții care introduc pe piață produse ambalate și consumatorii care doresc să repare un aparat în loc să îl arunce.

Nu toate schimbările vor fi însă vizibile imediat. În unele cazuri, august 2026 marchează debutul efectiv al unor drepturi. În altele, intră în aplicare un regulament european, dar obligațiile cele mai costisitoare pentru întreprinderi vor deveni efective abia în anii următori.

Iată ce trebuie să știe românii din Germania.

1. Dreptul la supraveghere pe tot parcursul zilei pentru copiii de școală primară

Începând cu 1 august 2026, Germania introduce treptat dreptul legal la educație și supraveghere pe durata întregii zile pentru copiii din școala primară.

În prima etapă sunt incluși copiii care intră în clasa întâi în anul școlar 2026–2027. Ulterior, dreptul va fi extins anual cu câte o clasă, astfel încât, din anul școlar 2029–2030, să fie aplicabil copiilor din clasele I–IV.

Este important de precizat că acesta este un drept al copilului și al familiei, nu o obligație de participare. Părinții pot decide dacă folosesc oferta de supraveghere și în ce măsură.

Ce cuprinde dreptul

În principiu, copilul trebuie să poată beneficia de un program total de până la:

• opt ore pe zi;
• cinci zile pe săptămână;
• inclusiv timpul petrecut la cursurile obișnuite;
• în principiu, și în vacanțele școlare.

Orele normale de școală sunt incluse în cele opt ore. Nu este vorba, așadar, despre opt ore suplimentare după terminarea cursurilor.

Oferta poate fi asigurată prin:

• școli cu program prelungit;
• centre de tip Hort;
• instituții de protecție și educație a copilului;
• organizații recunoscute de tineret;
• cluburi sportive sau alți parteneri locali.

Guvernul federal arată că, începând cu 1 august 2026, și anumite programe de vacanță organizate de instituții publice sau organizații recunoscute pot îndeplini dreptul legal la supraveghere.

Ce se întâmplă în vacanțe

Dreptul există, în principiu, și în perioadele fără cursuri. Landurile pot însă prevedea o perioadă anuală limitată în care instituțiile sunt închise.

Pentru părinți, aceasta înseamnă că nu orice școală va oferi automat același program. Modul concret de organizare depinde de:

• land;
• localitate;
• școală;
• Jugendamt;
• numărul de locuri disponibile;
• operatorul programului de supraveghere.

Familiile ai căror copii intră în clasa întâi trebuie să solicite din timp informații de la școală și de la autoritatea locală. Existența dreptului legal nu înseamnă că înscrierea se face automat.

2. Deutsche Bahn modifică sistemul BahnBonus

Începând cu 1 august 2026, Deutsche Bahn modifică sistemul de acordare a călătoriilor gratuite prin programul BahnBonus.

Până acum, anumite recompense aveau un număr fix de puncte. În viitor, numărul punctelor necesare va varia în funcție de:

• legătura feroviară aleasă;
• momentul rezervării;
• distanță;
• gradul de ocupare;
• nivelul cererii;
• clasa de călătorie.

Deutsche Bahn descrie noul sistem drept unul mai flexibil. Totuși, caracterul dinamic înseamnă că o călătorie poate costa mai puține puncte într-o anumită zi, dar considerabil mai multe într-o perioadă aglomerată.

Noile praguri pentru călătoriile naționale

Clasa a doua

O călătorie gratuită națională va putea fi rezervată începând de la:

750 de puncte BahnBonus

În funcție de tren și cerere, costul poate ajunge până la:

2.000 de puncte

Până acum, recompensa standard era în general oferită pentru 1.000 de puncte.

Clasa întâi

O călătorie gratuită la clasa întâi va porni de la:

1.250 de puncte

În funcție de condiții, poate ajunge până la:

2.500 de puncte

Pragul anterior era în general de 1.500 de puncte.

Călătorii internaționale

Și recompensele internaționale vor avea valori variabile:

• clasa a doua: între 1.750 și 2.750 de puncte;
• clasa întâi: între 2.750 și 3.750 de puncte.

Modificarea se aplică și recompenselor pentru o persoană însoțitoare.

Cine poate ieși în câștig

Noul sistem poate fi avantajos pentru cei care:

• rezervă foarte devreme;
• călătoresc pe distanțe mai scurte;
• aleg trenuri mai puțin solicitate;
• acceptă ore foarte matinale sau târzii;
• sunt flexibili în privința datei călătoriei.

Pentru traseele aglomerate, în weekenduri sau în perioadele de vacanță, numărul necesar de puncte poate fi însă mai mare decât în vechiul sistem.

Deutsche Bahn precizează că rezervările de locuri, upgrade-urile și celelalte recompense BahnBonus nu sunt, în principiu, afectate de această modificare.

3. Noi obligații pentru conținutul creat cu inteligență artificială

Începând cu 2 august 2026, devin aplicabile importante obligații de transparență prevăzute la articolul 50 din Regulamentul european privind inteligența artificială – cunoscut drept AI Act.

Nu este corect să se spună că întregul AI Act începe dintr-o singură zi. Regulamentul are un calendar etapizat, iar anumite dispoziții au început deja să se aplice, în timp ce altele vor deveni obligatorii ulterior.

Din 2 august 2026 intră însă în aplicare regulile esențiale privind informarea oamenilor atunci când interacționează cu inteligența artificială sau când sunt expuși anumitor materiale generate ori modificate cu ajutorul acesteia.

Chatboții trebuie să se prezinte ca sisteme AI

Furnizorii unor sisteme care interacționează direct cu oamenii trebuie să se asigure că utilizatorii sunt informați că discută cu o inteligență artificială, dacă acest lucru nu este deja evident.

Această regulă poate viza, de exemplu:

• chatboți de relații cu clienții;
• asistenți virtuali;
• sisteme automate de suport;
• servicii online care simulează o conversație umană.

Imaginile, materialele audio și videoclipurile artificiale

Furnizorii sistemelor generative trebuie să introducă marcaje care să permită identificarea tehnică a conținutului generat sau manipulat cu inteligență artificială.

În același timp, persoanele și firmele care publică anumite materiale trebuie să informeze publicul atunci când este vorba despre un deepfake.

Un deepfake poate fi:

• o fotografie artificială;
• un videoclip modificat;
• o voce clonată;
• o înregistrare audio falsificată;
• un eveniment fabricat digital;
• imaginea unei persoane care pare să spună sau să facă ceva ce nu s-a întâmplat.

Marcajul trebuie să fie clar și perceptibil pentru public.

Pentru opere evident artistice, satirice, creative sau fictive există reguli adaptate. Informarea trebuie făcută într-o manieră care să nu distrugă ori să împiedice prezentarea operei.

Textele de interes public trebuie marcate doar în anumite condiții

Una dintre cele mai importante reguli privește textele generate cu inteligență artificială și publicate pentru informarea publicului cu privire la subiecte de interes general.

Pot fi vizate texte despre:

• politică;
• alegeri;
• administrație publică;
• servicii publice;
• justiție;
• poliție;
• drepturi fundamentale;
• sănătate;
• siguranță publică;
• teme sociale importante.

Obligația de marcare nu se aplică însă automat fiecărui text la care a contribuit un instrument AI.

Potrivit explicațiilor Comisiei Europene, obligația vizează în special materialele care nu au fost supuse unei verificări umane ori unui control editorial. Dacă textul a fost verificat de o persoană, iar o persoană fizică sau juridică își asumă răspunderea editorială, excepția poate elimina obligația specială de etichetare prevăzută pentru asemenea texte.

Această diferență este esențială pentru:

• redacții;
• jurnaliști;
• bloguri;
• platforme de știri;
• instituții publice;
• companii;
• administratori de pagini sociale.

Simpla utilizare a unui instrument AI pentru corectarea gramaticii, reformularea unor propoziții sau sprijin editorial nu transformă automat articolul într-un material care trebuie marcat ca fiind produs integral de inteligența artificială.

Contează modul în care a fost realizat, verificat și publicat materialul, precum și cine își asumă responsabilitatea editorială.

Amenzi considerabile

Comisia Europeană arată că încălcarea anumitor obligații poate atrage sancțiuni de până la:

• 15 milioane de euro;
• sau până la 3% din cifra de afaceri mondială anuală a întreprinderii.

Pentru întreprinderile mici și mijlocii trebuie respectat principiul proporționalității.

Există și o perioadă tranzitorie limitată pentru anumite sisteme generative introduse pe piață înainte de 2 august 2026. Pentru unele obligații tehnice de marcare, termenul poate fi extins până la 2 decembrie 2026.

4. Regulamentul european privind ambalajele se aplică din 12 august 2026

La 12 august 2026 începe aplicarea Regulamentului (UE) 2025/40 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, cunoscut sub abrevierea PPWR.

Regulamentul a intrat juridic în vigoare la 11 februarie 2025, dar devine aplicabil în mod general de la 12 august 2026. Fiind regulament european, acesta se aplică direct în statele membre, fără a necesita transpunerea completă printr-o lege națională.

Obiectivul este reducerea cantității de deșeuri și transformarea ambalajelor astfel încât acestea să poată fi:

• reciclate mai ușor;
• refolosite;
• fabricate cu mai puțin material;
• separate mai simplu;
• introduse într-un sistem circular.

Cine este vizat

Regulamentul poate afecta:

• producătorii;
• importatorii;
• distribuitorii;
• comercianții;
• magazinele online;
• firmele care trimit produse ambalate;
• întreprinderile mici;
• start-up-urile;
• firmele care introduc pentru prima dată un ambalaj pe piața Uniunii Europene.

Totuși, obligațiile diferă în funcție de:

• rolul economic al firmei;
• tipul ambalajului;
• material;
• cantitate;
• dimensiunea întreprinderii;
• data de aplicare a fiecărei obligații.

Nu toate ambalajele se schimbă în august

Afirmația că, din 12 august 2026, toate cutiile prea mari sau toate ambalajele cu spațiu gol devin imediat ilegale este prea generală.

Regulamentul începe să se aplice în august, dar multe dintre obligațiile tehnice și economice au termene ulterioare, în special în:

• 2027;
• 2028;
• 2030;
• 2035;

De exemplu, marcajul european armonizat privind compoziția materialului este prevăzut, în principiu, începând cu 12 august 2028 sau la 24 de luni după intrarea în vigoare a actelor de punere în aplicare relevante, dacă această dată este mai târzie.

Cerințele importante privind reciclabilitatea vor fi dezvoltate gradual. Unele standarde se aplică din 2030, iar altele din 2035.

Ambalajele inutil de mari

Regulamentul urmărește limitarea ambalajelor disproporționate și a spațiului gol nejustificat, inclusiv în comerțul online.

Aceasta înseamnă că firmele vor trebui să se pregătească pentru reguli mai stricte privind:

• raportul dintre produs și cutie;
• materialul de umplutură;
• ambalarea multiplă inutilă;
• reciclabilitatea;
• reutilizarea;
• informarea consumatorului.

Dar schimbarea nu se va produce peste noapte la 12 august. Pentru multe întreprinderi, această dată reprezintă începutul aplicării cadrului general și al pregătirii pentru obligațiile care urmează.

5. Dreptul la reparație: consumatorii vor putea cere mai ușor repararea produselor

Uniunea Europeană a adoptat Directiva (UE) 2024/1799 privind promovarea reparării bunurilor.

Statele membre au avut obligația de a transpune directiva până la 31 iulie 2026, iar normele trebuie aplicate începând cu această dată.

În Germania, Bundestagul a aprobat la 25 iunie 2026 proiectul de lege pentru implementarea directivei.

Prin urmare, august 2026 reprezintă începutul practic al noului regim, sub rezerva intrării în vigoare și a dispozițiilor exacte din legea germană publicată.

Ce urmărește legea

Scopul este ca un aparat defect să nu fie aruncat automat atunci când poate fi reparat.

Producătorii anumitor categorii de produse vor trebui să ofere reparații în condiții rezonabile, chiar și după expirarea răspunderii legale a vânzătorului, atunci când produsul și categoria sa intră în domeniul normelor europene.

Pot fi vizate, în funcție de reglementările tehnice aplicabile:

• mașini de spălat;
• mașini de spălat vase;
• frigidere;
• aspiratoare;
• televizoare;
• telefoane;
• anumite dispozitive electronice;
• alte categorii pentru care legislația europeană stabilește cerințe de reparabilitate.

Nu orice produs și nu orice defecțiune sunt acoperite automat.

Ce drepturi pot avea consumatorii

În funcție de produs și de situație, consumatorul va putea beneficia de:

• posibilitatea de a cere repararea;
• informații mai clare despre condițiile și costurile reparației;
• acces mai bun la servicii de reparație;
• menținerea disponibilității anumitor piese;
• interdicția unor practici care împiedică nejustificat repararea;
• identificarea mai ușoară a atelierelor și serviciilor disponibile.

Producătorul nu va fi obligat în orice situație să repare gratuit. Reparația după expirarea garanției sau a răspunderii legale poate fi contra cost, dar condițiile trebuie să fie rezonabile și transparente.

Reparația în perioada răspunderii legale

Trebuie făcută diferența între:

• garanția comercială oferită voluntar de producător;
• răspunderea legală a vânzătorului pentru defecte;
• noul drept european la reparație după expirarea perioadei de răspundere.

În perioada răspunderii legale, consumatorul are deja drepturi față de vânzător dacă produsul este defect. Noua legislație încearcă să facă reparația mai atractivă decât înlocuirea produsului.

În anumite condiții, dacă persoana alege repararea în locul înlocuirii, perioada de răspundere poate fi prelungită.

Consumatorul trebuie însă să verifice:

• data cumpărării;
• tipul defectului;
• existența facturii;
• identitatea vânzătorului;
• dacă produsul intră în categoria reglementată;
• dacă este vorba despre garanție, Gewährleistung sau reparație contra cost.

Ce trebuie să facă cetățenii în august

Pentru părinți

Părinții copiilor care intră în clasa întâi trebuie să contacteze:

• școala;
• primăria;
• Jugendamt;
• operatorul Hort;
• instituția responsabilă pentru programul Ganztag.

Cererea trebuie depusă cât mai devreme, deoarece dreptul legal nu înseamnă că fiecare școală are automat capacitate nelimitată.

Pentru călătorii Deutsche Bahn

Persoanele care folosesc BahnBonus trebuie să compare:

• numărul de puncte;
• ora trenului;
• ziua călătoriei;
• clasa;
• varianta Flex;
• prețul normal al biletului.

O recompensă de 750 de puncte poate fi avantajoasă, dar una de 2.000 de puncte poate să nu fie cea mai bună folosire a punctelor.

Pentru firmele care folosesc AI

Firmele, redacțiile și instituțiile publice trebuie să stabilească:

• ce sisteme AI folosesc;
• cine este furnizor și cine este utilizator profesional;
• ce conținut este generat;
• dacă este vorba despre deepfake;
• dacă materialul privește un subiect de interes public;
• dacă există verificare umană;
• cine își asumă responsabilitatea editorială;
• cum se va face marcarea.

Pentru magazine și comercianți online

Întreprinderile trebuie să verifice:

• tipurile de ambalaje;
• rolul lor în lanțul comercial;
• obligațiile de înregistrare;
• cantitatea de ambalaje;
• materialele folosite;
• cerințele care se aplică imediat;
• termenele din 2027, 2028 și 2030.

Pentru consumatori

La defectarea unui aparat, consumatorul nu trebuie să accepte automat răspunsul:

„Nu se mai repară, cumpărați unul nou.”

Este recomandat să solicite în scris:

Hai în comunitatea de WhatsApp: VoceaPoporului

Alătură-te!

• dacă repararea este posibilă;
• costul estimat;
• durata reparației;
• disponibilitatea pieselor;
• justificarea unui eventual refuz;
• dacă produsul intră în domeniul dreptului la reparație.