Rezultatele PISA 2025 publicate de OECD arată o realitate greu de acceptat pentru România: mai mult de jumătate dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul minim de competență la matematică, aproape jumătate nu îl ating la citire, iar 46% se află sub nivelul de bază la științe. Germania discută despre o criză a educației. Pentru România, cifrele sunt considerabil mai grave.
Ce spune OECD despre România
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – OECD – a publicat la 8 septembrie 2026 rezultatele PISA 2025.
Evaluarea internațională urmărește competențele elevilor de 15 ani, nu simpla lor capacitate de a reproduce materia învățată la școală.
PISA verifică dacă tinerii pot folosi cunoștințele dobândite: să înțeleagă un text, să interpreteze informații, să rezolve probleme, să utilizeze matematica în situații concrete și să gândească critic.
la matematică
la citire
la științe
Ce înseamnă, concret, „sub nivelul de bază”?
La matematică, numai 48% dintre elevii români au atins cel puțin nivelul 2 de competență.
Media OECD este de 65%.
Potrivit definiției OECD, un elev care atinge acest nivel poate, de exemplu, să recunoască modul în care o situație simplă poate fi reprezentată matematic, să compare distanțe sau să efectueze conversii simple de prețuri.
La citire: aproape unul din doi elevi sub pragul minim
La citire, numai 52% dintre elevii români ating cel puțin nivelul 2.
Asta înseamnă că 48% rămân sub pragul de bază. Media OECD a elevilor care ating pragul este de 69%.
La nivelul 2, un elev trebuie să poată identifica ideea principală dintr-un text de lungime moderată, să găsească informații după anumite criterii și să reflecteze asupra scopului și formei unui text.
Și mai îngrijorător este procentul elevilor de performanță foarte ridicată.
Numai 1% dintre elevii români ating nivelul 5 sau mai mult la citire. Media OECD este de 6%.
La științe: 46% sub nivelul de bază
La științe, 54% dintre elevii români ating cel puțin nivelul 2, față de 74% în media OECD.
Rezultă că aproximativ 46% dintre elevii români sunt sub nivelul de bază.
Doar 2% sunt elevi de performanță foarte ridicată la științe, față de 7% în media OECD.
România versus Germania
Comparația cu Germania este relevantă deoarece și acolo rezultatele PISA 2025 au provocat o dezbatere puternică.
| Domeniu | România – sub nivelul 2 | Germania – sub nivelul 2 |
|---|---|---|
| Matematică | 52% | 34% |
| Citire | 48% | 32% |
| Științe | 46% | 27% |
Germania a înregistrat în 2025 cele mai slabe rezultate proprii măsurate vreodată de PISA în toate cele trei domenii.
Dar chiar și în această situație, diferența față de România rămâne considerabilă.
Și mai grav: România a regresat față de 2015
Datele OECD arată că nu avem de-a face numai cu o problemă veche care a rămas nerezolvată.
În anumite domenii, situația s-a deteriorat.
Față de anul 2015, proporția elevilor cu rezultate slabe a crescut:
cu 12 puncte procentuale la matematică;
cu 9 puncte procentuale la citire;
cu 7 puncte procentuale la științe.
Prăpastia dintre copiii avantajați și cei săraci
Una dintre cele mai grave concluzii ale raportului privește inegalitatea educațională.
OECD a împărțit elevii români în funcție de situația socioeconomică a familiilor lor.
La științe, cei mai avantajați 25% dintre elevii României îi depășesc pe cei mai dezavantajați 25% cu nu mai puțin de 122 de puncte PISA.
Media diferenței în statele OECD este de numai 85 de puncte.
Mai mult, OECD constată că între 2015 și 2025 această prăpastie s-a mărit în România.
În media statelor OECD, diferența s-a redus.
Locul în care te naști îți poate determina șansele educaționale
Situația socioeconomică explică aproximativ 22% din variația performanțelor la științe în România.
Media OECD este de numai 12%.
Această cifră arată una dintre marile slăbiciuni ale sistemului românesc: școala nu reușește suficient să compenseze dezavantajul social cu care un copil pornește în viață.
Dacă părinții au resurse, educație și posibilitatea de a plăti meditații, copilul are șanse considerabil mai bune.
Dacă se naște într-o familie săracă sau într-o comunitate dezavantajată, școala românească are dificultăți majore în a reduce această diferență.
Doar 7% dintre elevii dezavantajați reușesc să ajungă între cei mai buni
OECD măsoară și ceea ce numește „reziliență academică”: elevi care provin din medii socioeconomice dezavantajate, dar care reușesc totuși să ajungă în sfertul superior al performanței din propria țară.
În România, numai 7% dintre elevii dezavantajați reușesc acest lucru.
Media OECD este de 12%.
România nu poate da vina doar pe lipsa profesorilor
Raportul OECD conține aici o informație surprinzătoare.
Doar 13% dintre elevii români învață în școli în care directorii declară că procesul educațional este afectat, cel puțin într-o anumită măsură, de lipsa cadrelor didactice.
Media OECD este mult mai mare: 39%.
În schimb, aproximativ 24% dintre elevii români învață în școli unde directorii reclamă lipsa materialelor educaționale, iar același procent se confruntă cu deficiențe ale infrastructurii fizice.
Inteligența artificială a intrat deja în școala românească
PISA 2025 oferă pentru prima dată și o imagine foarte interesantă asupra utilizării inteligenței artificiale de către elevi.
În România, 40% dintre elevi declară că folosesc chatboți cu inteligență artificială pentru învățare cel puțin o dată pe săptămână.
Aproximativ 33% îi folosesc pentru cercetarea inițială a unei teme, 31% pentru rezumarea unui text pe care trebuiau să îl citească și 33% pentru redactarea unor teme scrise.
Numai 9% declară că nu folosesc aproape niciodată inteligența artificială pentru activitățile școlare analizate de PISA.
Telefonul mobil: tot mai multe școli au introdus interdicții
În 2025, 49% dintre elevii români se aflau în școli în care directorul declara că telefoanele mobile nu sunt permise în incinta școlii.
În PISA 2022 procentul era de numai 22%.
Schimbarea este spectaculoasă și arată că problema distragerii atenției prin dispozitivele mobile este luată tot mai serios.
Bullying-ul rămâne o problemă
În România, 21% dintre elevi au declarat că sunt victime ale cel puțin unei forme de bullying de câteva ori pe lună sau mai des.
Media OECD este de 20%.
Cât de reprezentativ este studiul?
În România au participat la PISA 2025 7.725 de elevi din 322 de școli.
Eșantionul reprezintă statistic aproximativ 172.000 de tineri români de 15 ani aflați în sistemul școlar.
OECD precizează explicit că datele României au îndeplinit standardele de calitate PISA și sunt considerate adecvate pentru raportare.
Comentariul Vocea Poporului: cine răspunde pentru copiii României?
Putem schimba miniștri.
Putem schimba denumirea programelor.
Putem modifica din nou legea educației.
Putem anunța încă o „Românie Educată”, încă o reformă și încă un proiect finanțat cu milioane sau miliarde.
Dar la sfârșit există o întrebare mult mai simplă: știe copilul să citească, să calculeze, să înțeleagă și să gândească?
PISA 2025 ne oferă un răspuns pe care clasa politică nu ar trebui să-l poată ascunde sub statistici.
Mai mult de jumătate dintre elevii români de 15 ani sunt sub pragul fundamental PISA la matematică.
Aproape jumătate sunt sub prag la citire.
Iar situația nu s-a îmbunătățit în ultimul deceniu. La matematică și citire, România se află într-o poziție mai slabă decât în 2015.
Educația este o problemă de suveranitate națională
Pentru VoceaPoporului.eu, educația nu este doar o rubrică din bugetul de stat.
Este una dintre fundațiile suveranității unei națiuni.
O țară care nu își poate educa propriile generații va ajunge să depindă de alții pentru specialiști, tehnologie, cercetare, industrie și chiar pentru funcționarea unor servicii fundamentale.
România cunoaște deja ce înseamnă pierderea capitalului uman. Milioane de români trăiesc și muncesc în afara țării, iar printre ei se află medici, ingineri, cercetători, meseriași și antreprenori.
Cu atât mai grav este ca statul să nu reușească să valorifice potențialul copiilor care cresc astăzi în România.
Nu Bruxelles-ul trebuie să ne crească copiii
România poate utiliza fonduri europene, poate studia modelele altor state și poate coopera internațional.
Dar responsabilitatea pentru școala românească aparține în primul rând statului român, autorităților locale, profesorilor și familiilor din România.
Nu putem invoca Uniunea Europeană atunci când avem nevoie de bani, iar atunci când rezultatele sunt slabe să nu mai existe niciun responsabil în țară.
Politica educațională trebuie să pornească de la nevoile copilului român și de la interesul pe termen lung al României.
Nu doar bani. Rezultate.
Ani de zile, dezbaterea politică s-a concentrat pe procente din PIB, salarii, proiecte, digitalizare și reforme administrative.
Toate acestea sunt importante.
Dar contribuabilul are dreptul să întrebe ce rezultate produce sistemul.
Dacă după zece ani proporția elevilor slabi crește cu 12 puncte procentuale la matematică și cu 9 puncte la citire, este legitim să cerem Ministerului Educației și întregii clase politice să explice ce nu a funcționat.
Școala nu poate înlocui familia. Familia nu poate înlocui școala.
Ar fi la fel de greșit să punem întreaga responsabilitate numai pe stat.
Educația începe în familie: cititul, disciplina, respectul față de profesor, timpul petrecut în fața telefonului și interesul părinților pentru ceea ce învață copilul au importanță.
Dar statul trebuie să asigure o școală capabilă să ofere o șansă reală și copilului ai cărui părinți nu își permit meditații sau nu au posibilitatea de a-l ajuta.
Cifra de 122 de puncte diferență între elevii avantajați și cei dezavantajați socioeconomic demonstrează că România este încă foarte departe de acest obiectiv.
Concluzie
PISA 2025 nu este un verdict asupra inteligenței copiilor români.
Este o evaluare a competențelor pe care sistemul educațional, familia și societatea au reușit să le dezvolte până la vârsta de 15 ani.
Iar rezultatul trebuie să ne îngrijoreze.
48% la citire.
46% la științe.
În spatele fiecărui procent se află copii reali și, implicit, viitorul economic, social și democratic al României.
Hai în comunitatea de WhatsApp: VoceaPoporului
Nu este suficient ca Ministerul Educației să explice cifrele. Românii au dreptul să afle ce măsuri concrete vor fi luate, în ce termen și după ce indicatori va putea fi verificat dacă următoarea generație va avea rezultate mai bune.
• OECD – PISA 2025 Results (Volume I): Romania, 8 septembrie 2026
• OECD – PISA 2025 Results (Volume I): Germany, 8 septembrie 2026
• OECD – PISA 2025 Results: Future-Ready Students
• OECD – Programme for International Student Assessment (PISA)
