O decizie care îi privește pe mulți români din Germania
O familie de cetățeni români stabilită în Berlin a pierdut atât procedura administrativă în fața Jobcenter-ului, cât și procedura de urgență în fața Tribunalului Social din Berlin, după ce a solicitat acordarea prestațiilor sociale cunoscute sub numele de Bürgergeld.
Cazul este important deoarece explică foarte clar în ce situații cetățenii Uniunii Europene pot primi ajutor social în Germania și când autoritățile consideră că nu există un drept legal la aceste prestații.
Cine este familia implicată?
Potrivit documentelor analizate, este vorba despre o familie de cetățeni români formată din doi adulți și trei copii minori.
Familia a ajuns în Germania la sfârșitul anului 2024 și a solicitat ulterior acordarea prestațiilor sociale pentru întreținerea familiei.
În ianuarie 2026, Jobcenter Berlin Marzahn-Hellersdorf a respins cererea de Bürgergeld.
Familia a contestat decizia, însă contestația a fost respinsă printr-un Widerspruchsbescheid emis la 28 aprilie 2026.
Care a fost argumentul principal al Jobcenter-ului?
Autoritățile nu au susținut că familia nu are nevoie de bani.
Problema principală a fost alta.
Jobcenter-ul a considerat că membrii familiei nu dețin un statut de ședere care să le permită accesul la prestațiile sociale prevăzute de SGB II.
Potrivit instituției, familia nu avea un drept de ședere permanentă în Germania și nici un statut de lucrător suficient pentru a beneficia de Bürgergeld.
De ce nu a fost recunoscut contractul de muncă?
Pentru a demonstra că are drept de ședere ca lucrător, tatăl familiei a prezentat un contract de muncă.
Documentul prevedea:
- activitate de deszăpezire și curățenie clădiri;
- aproximativ 40 de ore lunar;
- contract pe perioadă determinată;
- angajator: Agantin Allround Service UG.
În mod normal, un cetățean european care lucrează în Germania poate beneficia de anumite drepturi suplimentare, inclusiv acces la prestații sociale.
Însă Jobcenter-ul a considerat că acest contract nu reprezintă o activitate economică reală și suficientă pentru întreținerea familiei.
Acuzația gravă: „abuz de drept”
Punctul central al deciziei este acuzația de „Rechtsmissbrauch” (abuz de drept).
Autoritățile au susținut că familia ar fi venit în Germania fără:
- locuință stabilă;
- venituri;
- economii;
- activitate profesională reală.
Mai mult, Jobcenter-ul a concluzionat că scopul principal al venirii în Germania ar fi fost obținerea prestațiilor sociale.
În opinia instituției, contractul de muncă prezentat ulterior nu schimba această situație.
Tribunalul Social din Berlin a mers și mai departe
Familia a încercat să obțină rapid plata prestațiilor printr-o procedură de urgență în fața Sozialgericht Berlin.
Judecătorii au analizat dacă există suficiente dovezi pentru a obliga temporar Jobcenter-ul să plătească Bürgergeld.
Răspunsul a fost negativ.
Instanța a respins cererea.
Contractul de muncă, considerat „Scheinarbeitsvertrag”
Cea mai dură concluzie a tribunalului privește contractul de muncă.
Judecătorii au apreciat că există indicii serioase că documentul ar putea reprezenta un „Scheinarbeitsvertrag”, adică un contract aparent, folosit doar pentru a crea impresia existenței unei relații de muncă.
Instanța a menționat mai multe aspecte:
- contractul nu fusese prezentat inițial;
- firma angajatoare nu a putut fi identificată la adresele indicate;
- solicitările de clarificare ale Jobcenter-ului au rămas fără răspuns;
- după anumite solicitări de documente, familia nu a mai transmis informații suplimentare.
Pe baza acestor elemente, tribunalul a considerat că existența unei activități profesionale reale nu a fost dovedită.
De ce nu primesc Bürgergeld?
Pe scurt, familia nu primește Bürgergeld din două motive principale:
1. Dreptul de ședere
Autoritățile și instanța consideră că dreptul de ședere rezultă exclusiv din căutarea unui loc de muncă.
Potrivit legislației germane, cetățenii UE aflați în Germania doar pentru că își caută de lucru pot fi excluși de la prestațiile sociale prevăzute de SGB II.
2. Lipsa unui raport de muncă real
Atât Jobcenter-ul, cât și instanța au ajuns la concluzia că nu există suficiente dovezi că activitatea profesională invocată este una reală și efectivă.
Fără statutul de lucrător, baza legală pentru acordarea Bürgergeld dispare aproape complet.
Ce poate face familia în continuare?
Procedurile nu sunt încă închise definitiv.
Familia are posibilitatea:
- să atace hotărârea provizorie la Landessozialgericht Berlin-Brandenburg;
- să continue procesul principal împotriva deciziei Jobcenter-ului.
Pentru a avea șanse reale de succes, vor trebui prezentate dovezi clare privind existența unei activități profesionale autentice:
- state de plată;
- extrase bancare;
- pontaje;
- dovezi privind locurile de muncă efective;
- înregistrări la sistemul de asigurări sociale;
- eventuale declarații ale martorilor.
Lecția pentru românii din Germania
Acest dosar transmite un mesaj important pentru cetățenii români care intenționează să se stabilească în Germania.
Simpla prezentare a unui contract de muncă nu este întotdeauna suficientă.
Autoritățile verifică dacă activitatea este reală, dacă există venituri efective și dacă persoana are într-adevăr statutul de lucrător în sensul legislației europene.
Atunci când există suspiciuni că un contract a fost încheiat doar pentru a obține beneficii sociale, Jobcenter-ul și instanțele pot refuza acordarea Bürgergeld, chiar dacă documentele par, la prima vedere, în regulă.
Cazul familiei române din Berlin reprezintă un exemplu clar al modului în care autoritățile germane interpretează în prezent regulile privind accesul cetățenilor europeni la sistemul de asistență socială.
