Un proces penal de amploare începe luni, 12 octombrie 2026, la Tribunalul Dessau-Roßlau, în landul german Saxonia-Anhalt. Șase cetățeni români, cu vârste cuprinse între 20 și 47 de ani, sunt acuzați de furturi organizate și spargeri de locuințe. Potrivit anchetatorilor, prejudiciul provocat de cele 29 de fapte incluse în rechizitoriu se ridică la aproximativ 250.000 de euro. Revista germană Der Spiegel relatează că bunurile furate ar fi fost transformate în automobile de lux și proprietăți imobiliare din România.

O serie de spargeri în mai multe landuri germane

Potrivit comunicatului oficial al Tribunalului Dessau-Roßlau, cei șase inculpați ar fi acționat, în diferite combinații, între martie 2025 și martie 2026.

Spargerile ar fi fost comise în special în locuințe individuale din regiunea Wittenberg, dar și în landurile Brandenburg, Saxonia și Turingia.

Suspecții ar fi căutat în principal bani în numerar și bijuterii.

Anchetatorii estimează că valoarea bunurilor sustrase, împreună cu pagubele produse prin forțarea ușilor și ferestrelor, se ridică la aproximativ 250.000 de euro.

O anchetă care a vizat 13 cetățeni români

Dosarul este rezultatul unei investigații desfășurate de o echipă specială a poliției din Wittenberg, constituită în aprilie 2025.

În cadrul anchetei, suspiciunile au fost extinse asupra unui grup de 13 persoane, toate având cetățenie română și vârste între 20 și 47 de ani.

Suspecții locuiau sau se aflau în Berlin, Halle și Leipzig.

La 10 martie 2026, autoritățile au desfășurat o operațiune coordonată în mai multe landuri germane, executând 11 mandate de percheziție.

Șase persoane au fost arestate, iar ulterior au fost plasate în arest preventiv.

Procesul care începe acum privește șase inculpați și 29 de fapte concrete. Ancheta mai amplă nu trebuie confundată cu acuzațiile individuale din acest proces.

mașini de lux și case în România

Revista germană Der Spiegel relatează că bunurile provenite din furturi ar fi fost valorificate, iar câștigurile investite în automobile de lux sau imobile din România.

În timpul investigațiilor, autoritățile germane au confiscat mai multe autoturisme din clasele superioare, despre care procurorii susțin că ar fi fost utilizate la comiterea faptelor.

Parchetul a solicitat confiscarea acestor vehicule.

Există însă o diferență importantă: informația privind investițiile în case din România apare în relatarea jurnalistică, dar nu este confirmată explicit în comunicatul public al tribunalului.

Rămâne de stabilit în ce măsură procurorii pot demonstra proveniența banilor și legătura dintre presupusele infracțiuni și bunurile achiziționate.

Majoritatea inculpaților au antecedente penale

Potrivit Tribunalului Dessau-Roßlau, cinci dintre cei șase inculpați au mai fost implicați în infracțiuni grave contra patrimoniului, unii având antecedente în mai multe state ale Uniunii Europene.

Excepția o reprezintă cel mai tânăr inculpat, în vârstă de 20 de ani.

Acest aspect ridică întrebări privind activitatea transfrontalieră a presupusei grupări și eficiența cooperării dintre autoritățile judiciare europene.

Totuși, antecedentele penale nu reprezintă, în sine, dovada vinovăției pentru faptele judecate acum.

Procesul ar putea continua până la sfârșitul lunii noiembrie

Prima ședință este programată pentru 12 octombrie 2026, la ora 09:00, în fața primei camere penale a Tribunalului Dessau-Roßlau.

Următoarele termene anunțate sunt 14 octombrie și mai multe zile din noiembrie, ultimul termen programat fiind 27 noiembrie 2026.

Instanța urmează să examineze probele, să audieze martorii și să stabilească răspunderea penală individuală a fiecărui inculpat.

Până la pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare, toate persoanele acuzate beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Cine recuperează prejudiciul?

Dincolo de eventuala condamnare a inculpaților, cazul ridică o problemă importantă: recuperarea prejudiciului suferit de proprietarii locuințelor sparte.

Dacă se dovedește că banii proveniți din furturi au fost investiți în automobile sau imobile, autoritățile pot urmări confiscarea bunurilor în condițiile prevăzute de lege.

În cazul proprietăților aflate în România, recuperarea poate necesita cooperarea dintre instituțiile judiciare ale celor două state.

Pentru victime, o condamnare penală nu înseamnă automat și recuperarea tuturor pierderilor.