Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis: fiecare stat își stabilește singur salariul minim
Luxemburg, 11 noiembrie 2025 – Curtea de Justiție a Uniunii Europene (cjue) a stabilit că Uniunea Europeană nu poate impune niveluri concrete ale salariului minim în statele membre, ci doar un cadru general de orientare. Decizia vine după ce Danemarca a contestat directiva europeană din 2022 privind salariile minime, acuzând Bruxelles-ul că „își depășește competențele”.
Decizia de la Luxemburg – un echilibru fragil între competențele UE și suveranitatea națională
Judecătorii europeni au găsit o cale de mijloc: directiva este legală, întrucât urmărește îmbunătățirea condițiilor de muncă și protecția socială, însă anumite prevederi merg prea departe, restrângând excesiv libertatea statelor de a decide independent.
Astfel, CJUE a anulat două puncte din directivă:
- Obligația ca statele să coreleze salariul minim cu puterea de cumpărare, costurile vieții și productivitatea – considerată o intervenție directă asupra nivelului de salariu.
- Interdicția reducerii salariului minim în situații excepționale – o limitare nejustificată a suveranității economice.
În rest, directiva rămâne în vigoare, iar Danemarca, cea care a inițiat procesul, va trebui să suporte două treimi din costurile judiciare – un semn clar că CJUE a respins în mare parte plângerea sa.
De ce a contat această decizie
Uniunea Europeană a introdus în 2022 o directivă-cadru pentru salariul minim, menită să asigure un trai decent angajaților din statele cu venituri mici și să reducă disparitățile economice.
Însă Bruxelles-ul nu a impus un prag numeric, ci doar principii – regularitatea actualizării, dialogul social, raportarea la condițiile de viață și respectarea autonomiei partenerilor sociali.
Decizia CJUE confirmă această abordare: UE poate recomanda, dar nu poate impune. Cu alte cuvinte, Bruxelles-ul nu stabilește salariile, ci doar „trasează liniile generale”.
România – „elevul sărac” al Uniunii la capitolul salariu minim
Dacă în Luxemburg salariul minim depășește 2.200 de euro, iar în Franța sau Belgia trece de 1.900, în România, salariul minim brut este încă sub 3.700 de lei (aprox. 740 de euro).
În termeni net, un angajat român câștigă aproximativ 460–470 de euro pe lună, adică de cinci ori mai puțin decât un muncitor francez și de șapte ori mai puțin decât un lucrător luxemburghez.
Deși autoritățile de la București se laudă periodic cu „creșterea salariului minim”, în realitate, puterea de cumpărare a românilor a scăzut constant, mai ales în ultimii ani, din cauza inflației și a scumpirilor accelerate la alimente, energie și chirii.
Un studiu Eurostat arată că România are printre cele mai mari discrepanțe între costurile reale de trai și veniturile minime legale din UE.
De exemplu, în 2025, pentru a acoperi cheltuielile lunare de bază (mâncare, chirie, utilități, transport și sănătate), un român ar avea nevoie de cel puțin 4.800 de lei net, adică de peste două ori salariul minim actual.
Bruxelles-ul cere planuri de acțiune – Bucureștiul mimează reforme
Directiva europeană obligă fiecare stat să prezinte un plan național pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și creșterea nivelului de trai.
În timp ce țări ca Spania, Portugalia sau Croația au adoptat deja mecanisme clare de indexare a salariului minim în funcție de inflație, România a trimis la Bruxelles un document vag, fără indicatori reali sau termene ferme.
Sindicatele acuză Guvernul că „face doar jocuri de imagine”, în timp ce milioane de români trăiesc la limita subzistenței, iar o parte tot mai mare a forței de muncă activă emigrează spre Vest, în căutarea unui trai decent.
Concluzie: Europa lasă libertate, dar și responsabilitate
Prin decizia de azi, Curtea Europeană de Justiție transmite un mesaj clar: UE nu poate uniformiza salariile, dar nici nu mai poate ignora realitatea inegalităților economice din interiorul Uniunii.
Hai în comunitatea de WhatsApp: VoceaPoporului
Pentru România, hotărârea este o oglindă a neputinței politice interne – de ani de zile, guvernele schimbă promisiuni, dar nu standarde de viață.
Atâta timp cât Bucureștiul se mulțumește cu cifre cosmetizate și cu un salariu minim care nu acoperă nici jumătate din coșul real de consum, românii vor continua să trăiască la marginea Europei – într-o Uniune în care egalitatea există doar pe hârtie.
