Germania, îngropată în datorii? Guvernul Merz pregătește încă 210 miliarde de euro împrumuturi, în timp ce cetățenii sunt obligați să suporte nota de plată

Guvernul federal condus de Friedrich Merz și coaliția cdu/CSU–SPD pregătesc un buget pentru 2027 care prevede o nouă îndatorare de peste 210 miliarde de euro. În perioada 24–27 noiembrie, Bundestagul urmează să dezbată și să voteze proiectul. În timp ce autoritățile vorbesc despre investiții și securitate, întrebarea care trebuie pusă este mult mai simplă: de ce trebuie Germania să se împrumute din nou, înainte de a verifica riguros unde se duc banii contribuabililor?

Germania se pregătește pentru unul dintre cele mai controversate voturi bugetare ale anului. Vineri, 27 noiembrie 2026, Bundestagul urmează să decidă asupra bugetului federal pentru anul următor.

Cifrele sunt impresionante. Guvernul intenționează să cheltuiască aproximativ 560,92 miliarde de euro prin bugetul federal, cu 36,38 miliarde mai mult decât în 2026. În același timp, împrumuturile noi planificate ajung la 210,46 miliarde de euro, dacă includem și fondurile speciale pentru infrastructură și Bundeswehr.

Din această sumă, 122,97 miliarde reprezintă împrumuturi pentru bugetul federal propriu-zis, iar restul provine din finanțarea prin credite a fondurilor speciale.

Nu discutăm despre banii personali ai cancelarului Friedrich Merz sau ai ministrului de finanțe Lars Klingbeil. Discutăm despre obligații financiare asumate în numele statului german, ale căror costuri vor afecta bugetele publice din anii următori.

Iar aici începe problema responsabilității politice.

De ce are nevoie un guvern de noi împrumuturi atât de mari, când bugetul său este deja mai mare decât cel din anul precedent? De ce nu sunt analizate mai întâi toate cheltuielile care nu aduc beneficii directe și demonstrabile cetățenilor din Germania?

11,6 miliarde de euro pentru Ucraina. Cine stabilește prioritățile?

Unul dintre exemplele care alimentează controversa este sprijinul financiar acordat Ucrainei.

În proiectul pentru 2027 sunt prevăzute aproximativ 11,6 miliarde de euro pentru susținerea Ucrainei în contextul războiului declanșat prin invazia rusă.

Guvernul german justifică aceste cheltuieli prin obligațiile sale politice și prin interesele de securitate ale Germaniei și Europei.

Dar explicația nu ar trebui să închidă dezbaterea. Dimpotrivă.

Cetățenii au dreptul să știe cât costă această politică, ce rezultate concrete urmărește, cât timp va continua și în ce condiții ar putea fi redusă sau modificată.

PUBLICITATE

Aceeași examinare trebuie aplicată ajutoarelor internaționale, proiectelor de dezvoltare, contribuțiilor către organizații internaționale și tuturor programelor finanțate din bani publici.

Nu orice cheltuială în afara granițelor este automat inutilă. Unele pot produce beneficii indirecte pentru Germania, inclusiv în domeniul securității și economiei. Dar asemenea beneficii trebuie explicate și evaluate, nu doar invocate în discursurile politice.

O întrebare rămâne legitimă: dacă statul consideră necesară o nouă îndatorare de peste 210 miliarde de euro, de ce nu prezintă mai întâi o evaluare publică, detaliată, a cheltuielilor externe și a economiilor posibile?

Cele 60 de miliarde din perioada pandemiei: lecția pe care Berlinul nu are voie să o uite

Germania a trecut deja printr-un scandal constituțional major privind gestionarea finanțelor publice.

La 15 noiembrie 2023, Curtea Constituțională Federală a declarat neconstituțional al doilea buget rectificativ pentru anul 2021, prin care fosta coaliție guvernamentală încercase să transfere autorizații de credit neutilizate, în valoare de 60 de miliarde de euro, din perioada pandemiei către fondul destinat energiei și climei.

Instanța a stabilit că mecanismul utilizat încălca regulile constituționale privind îndatorarea și principiile bugetare.

Este important de precizat că hotărârea nu a obligat guvernul să recupereze 60 de miliarde de euro deja cheltuite. Ea a invalidat mecanismul prin care respectivele autorizații de credit urmau să fie utilizate în anii următori.

Dar semnificația politică a deciziei rămâne majoră: nici măcar guvernul federal nu poate trata regulile constituționale privind banii publici ca pe o simplă formalitate.

Astăzi, când Germania se pregătește pentru o nouă îndatorare masivă, cetățenii pot întreba dacă lecțiile acelei hotărâri au fost cu adevărat înțelese.

Contribuabilul plătește. Politicianul decide.

Pentru angajatul obișnuit, relația cu statul este simplă: impozitele și contribuțiile obligatorii sunt reținute potrivit legii, indiferent dacă este sau nu de acord cu toate deciziile guvernului.

Salariatul nu poate decide individual să nu mai plătească impozitul pe venit pentru că nu susține un anumit program politic.

PUBLICITATE

În schimb, guvernul propune cheltuieli de sute de miliarde de euro, iar majoritatea parlamentară decide dacă le aprobă.

Aceasta este funcționarea constituțională a democrației reprezentative. Dar legalitatea procedurii nu elimină obligația politică de a justifica fiecare cheltuială și fiecare împrumut.

Dreptul Parlamentului de a adopta bugetul nu este un cec în alb.

De ce ar trebui contribuabilul să accepte noi costuri fără să primească explicații precise despre eficiența cheltuielilor deja efectuate? De ce economiile sunt discutate atât de des atunci când este vorba despre serviciile publice, dar fiecare nouă cheltuială politică este prezentată drept indispensabilă?

Aceste întrebări merită răspunsuri concrete.

Asigurările medicale și presiunea asupra salariilor

În paralel cu dezbaterea bugetară, milioane de angajați urmăresc cu îngrijorare evoluția contribuțiilor sociale.

Sistemul public german de sănătate se confruntă cu o presiune financiară considerabilă. Pentru 2027, autoritățile au stabilit un nivel mediu al contribuției suplimentare la asigurările medicale de 2,9%, neschimbat față de anul precedent.

Această medie nu garantează însă că fiecare casă de asigurări va păstra același tarif. Contribuția efectivă depinde de decizia fiecărei Krankenkasse.

Așadar, nu se poate afirma că toate asigurările medicale se vor scumpi automat de la 1 ianuarie 2027. Riscul unor majorări individuale rămâne însă o preocupare reală.

Pentru angajați, problema este mai largă decât contribuția medicală: cât din salariul brut mai rămâne efectiv după impozite, asigurări sociale și costurile vieții?

Un stat care solicită contribuții obligatorii trebuie să poată demonstra și calitatea serviciilor oferite în schimb.

AfD se opune proiectului bugetar

În Comisia pentru buget a Bundestagului, proiectul pentru 2027 a fost aprobat cu voturile coaliției CDU/CSU–SPD.

PUBLICITATE

AfD, Alianța 90/Verzii și Die Linke au votat împotrivă, deși criticile și prioritățile acestor partide nu sunt identice.

AfD se poziționează împotriva direcției bugetare a coaliției, criticând nivelul îndatorării și anumite priorități de cheltuieli.

Votul final al Bundestagului este programat pentru 27 noiembrie. Până atunci, rezultatul nu trebuie prezentat ca fiind deja decis.

Democrația nu înseamnă numai dreptul politicienilor de a cheltui

Democrația presupune reprezentare parlamentară, dar și control public, transparență și răspundere.

Faptul că un guvern dispune de o majoritate parlamentară nu înseamnă că fiecare decizie bugetară este automat eficientă sau justificată economic.

Guvernul Merz trebuie să explice de ce are nevoie de peste 210 miliarde de euro în împrumuturi noi, ce alternative a analizat și ce economii a respins.

Trebuie să explice și cum vor fi finanțate dobânzile. Pentru 2027, numai în bugetul federal sunt prevăzute cheltuieli de aproximativ 41,39 miliarde de euro pentru serviciul datoriei, în creștere față de 2026.

Acești bani nu dispar din contabilitate atunci când se schimbă guvernul. Ei continuă să apese asupra finanțelor publice.

Întrebarea pe care cetățenii au dreptul să o adreseze politicienilor este simplă: înainte să împrumutați alte sute de miliarde în numele Germaniei, puteți demonstra că ați administrat responsabil miliardele pe care le-ați avut deja la dispoziție?

Iar dacă răspunsul este că toate cheltuielile sunt necesare, atunci guvernul trebuie să demonstreze acest lucru prin cifre, documente și rezultate măsurabile.

Pentru că banii publici nu aparțin partidelor, miniștrilor sau cancelarului. Ei trebuie administrați în interesul public, sub control democratic, cu respectarea Constituției.