Un precedent juridic pe care Europa nu îl poate ignora: în 2018, erich mocanu a contestat la Bruxelles indexarea alocațiilor introdusă de guvernul Sebastian Kurz. Patru ani mai târziu, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a declarat legislația Austriei contrară dreptului european. Astăzi, Sahra Wagenknecht propune o măsură și mai radicală: oprirea kindergeld pentru copiii care nu locuiesc în Germania.
Sahra Wagenknecht readuce în discuție o problemă deja tranșată de justiția europeană
Sahra Wagenknecht, fondatoarea partidului german Bündnis Sahra Wagenknecht (BSW), a provocat o nouă controversă prin declarațiile sale privind plata alocațiilor germane pentru copiii care locuiesc în alte state ale Uniunii Europene.
În urma unui reportaj MDR despre migrația din România și sistemul german de prestații sociale, Wagenknecht a cerut oprirea plății Kindergeld pentru copiii care nu locuiesc pe teritoriul Germaniei.
În declarațiile relatate de presa germană, aceasta a susținut că politica trebuie să se preocupe mai mult de orașul german Bitterfeld decât de București și că nu ar trebui acordate alocații germane copiilor care trăiesc în afara țării.
Afirmațiile ridică o întrebare fundamentală: poate un politician german să propună eliminarea unor drepturi recunoscute de legislația europeană fără să explice cum ar putea fi modificat cadrul juridic existent?
Pentru jurnalistul Erich Mocanu, răspunsul este clar: o dezbatere legitimă despre combaterea fraudelor nu trebuie transformată într-un atac generalizat împotriva drepturilor familiilor care muncesc legal în Germania.
Das sind unglaubliche Zustände. Völlig inakzeptabel, wie sich der deutsche Staat ausnutzen lässt. Diese Entwicklung muss gestoppt werden! Die Politik muss wieder mehr an Bitterfeld als an Bukarest denken. Es kann kein Kindergeld für Kinder geben, die nicht in Deutschland leben. https://t.co/o8GBbr0RvC
— Sahra Wagenknecht (@SWagenknecht) October 31, 2026
Erich Mocanu: „Condamn ferm această inițiativă”
„Condamn ferm demersul doamnei Sahra Wagenknecht de a solicita oprirea generală a alocațiilor pentru copiii care locuiesc în alte state membre ale Uniunii Europene.
Doamna Wagenknecht are dreptul să critice abuzurile, fraudele și deficiențele sistemului german. Și eu consider că orice fraudă trebuie investigată și sancționată conform legii.
Dar este inadmisibil ca, pornind de la anumite cazuri de abuz, să fie pus sub semnul întrebării dreptul tuturor familiilor care lucrează legal în Germania, respectă legislația și îndeplinesc condițiile pentru Kindergeld.
Un copil nu devine mai puțin îndreptățit la protecția prevăzută de lege doar pentru că locuiește în România, Polonia sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene.
Drepturile stabilite prin lege nu pot fi eliminate prin declarații politice. Dacă un politician dorește schimbarea acestora, trebuie să prezinte o soluție juridică compatibilă cu legislația națională și europeană.”
— Erich Mocanu, jurnalist, VoceaPoporului.eu
Kindergeld nu este Bürgergeld. Ce spune legislația germană?
În dezbaterea publică germană, Kindergeld este frecvent prezentat exclusiv drept o prestație socială. Din punct de vedere juridic, această prezentare este incompletă.
Potrivit § 31 din Einkommensteuergesetz (EStG), alocația Kindergeld face parte din mecanismul german de compensare fiscală pentru familii, denumit Familienleistungsausgleich.
Legea stabilește că venitul corespunzător minimului de existență al copilului trebuie protejat fiscal, fie prin deducerile pentru copii (Kinderfreibeträge), fie prin Kindergeld.
Mai mult, § 31 EStG precizează expres:
„Im laufenden Kalenderjahr wird Kindergeld als Steuervergütung monatlich gezahlt.”
În traducere: „În cursul anului calendaristic, Kindergeld este plătit lunar sub forma unei compensații fiscale.”
Aceeași dispoziție prevede însă că, în măsura în care nu este necesar pentru compensarea fiscală, Kindergeld servește și la sprijinirea familiei.
Prin urmare, Kindergeld are o dublă funcție juridică: fiscală și de politică familială.
Nu trebuie confundat automat cu Bürgergeld, ajutorul pentru asigurarea existenței acordat în condițiile legislației sociale germane.
De asemenea, Kindergeld nu este rezervat exclusiv părinților care plătesc efectiv un anumit cuantum de impozit pe venit. Dreptul depinde de condițiile legale, nu de existența unei contribuții fiscale individuale egale cu alocația primită.
Ce prevăd §§ 62 și 63 EStG?
Legislația germană stabilește condițiile de acordare a alocațiilor, inclusiv pentru situațiile transfrontaliere.
§ 62 EStG reglementează persoanele care pot beneficia de Kindergeld, iar § 63 EStG reglementează copiii care pot fi luați în considerare.
În principiu, legislația permite luarea în considerare a copiilor care locuiesc în Germania, într-un alt stat membru UE sau într-un stat din Spațiul Economic European, dacă sunt îndeplinite celelalte condiții legale.
Așadar, simplul fapt că un copil locuiește în România nu constituie, în sine, un motiv pentru excluderea automată a dreptului.
Totodată, dreptul european stabilește reguli de coordonare pentru situațiile în care părinții lucrează în state diferite. Aceste reguli împiedică, printre altele, plata nejustificată a unor prestații integrale suprapuse.
Regulamentul european 883/2004: drepturi care nu dispar la frontieră
Articolul 67 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 stabilește principiul potrivit căruia o persoană are dreptul la prestații familiale pentru membrii familiei sale care locuiesc într-un alt stat membru, în condițiile prevăzute de regulament, ca și cum aceștia ar locui în statul competent.
Articolul 68 stabilește regulile de prioritate atunci când mai multe state membre ar putea fi obligate să acorde prestații pentru aceeași familie.
Aceste norme nu reprezintă un privilegiu acordat românilor, ci fac parte din sistemul european de coordonare a securității sociale, aplicabil tuturor cetățenilor aflați în situații comparabile.
Un cetățean german care lucrează în Germania, dar ai cărui copii locuiesc într-un alt stat membru, poate fi afectat de o interdicție generală bazată exclusiv pe domiciliul copiilor, la fel ca un cetățean român.
Precedentul austria: Sebastian Kurz a încercat, iar Curtea de Justiție a UE a respins măsura
Discuția actuală nu este nouă.
În anul 2018, guvernul austriac condus de cancelarul Sebastian Kurz a promovat o modificare legislativă prin care alocațiile familiale pentru copiii care locuiau în alte state membre urmau să fie ajustate în funcție de nivelul prețurilor din țările respective.
Măsura a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2019.
În practică, aceasta a afectat numeroase familii din Europa Centrală și de Est, inclusiv familii românești în care unul dintre părinți lucra în Austria.
Erich Mocanu s-a opus public inițiativei încă din 2018, considerând că mecanismul produce un tratament discriminatoriu între lucrători.
5 septembrie 2018: Erich Mocanu, la Bruxelles, împotriva indexării alocațiilor
La 5 septembrie 2018, Erich Mocanu, împreună cu Sanda Mocanu, în cadrul demersurilor organizației AEBS, a prezentat la Bruxelles petiția #NOindexierung, prin care era contestată inițiativa guvernului austriac.
Întâlnirea a avut loc cu Piet Van Nuffel, consilier al comisarului european Marianne Thyssen.
Demersul a fost documentat la acea vreme de publicația ȘtiriDiaspora, în articolul publicat la 6 septembrie 2018.
În cadrul întâlnirii au fost prezentate obiecțiile împotriva tratamentului diferențiat aplicat familiilor lucrătorilor europeni.
Fotografia realizată în biroul de la Bruxelles, publicată alături de acest articol, documentează întâlnirea din 2018.
16 iunie 2022: Curtea de Justiție a Uniunii Europene declară indexarea contrară dreptului UE
Patru ani mai târziu, la 16 iunie 2022, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat hotărârea în cauza:
C-328/20 – Comisia Europeană împotriva Republicii Austria
ECLI:EU:C:2022:468
Curtea a stabilit că mecanismul austriac de ajustare a alocațiilor familiale și a anumitor avantaje fiscale în funcție de statul de reședință al copiilor încălca obligațiile rezultate din dreptul Uniunii Europene.
Instanța a constatat că sistemul producea o discriminare indirectă nejustificată pe motiv de cetățenie, afectând în special lucrătorii migranți.
Hotărârea s-a întemeiat, între altele, pe:
- Articolele 4 și 67 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004;
- Articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 492/2011, privind egalitatea de tratament a lucrătorilor.
România s-a numărat printre statele care au susținut poziția Comisiei Europene în acest proces.
În urma hotărârii, Austria a eliminat mecanismul de indexare și a adoptat măsuri pentru plata diferențelor aferente perioadei în care acesta fusese aplicat.
Este important de precizat că procedura judiciară a fost inițiată de Comisia Europeană. Petiția AEBS a reprezentat un demers civic anterior, documentat public, nu acțiunea judiciară propriu-zisă.
Erich Mocanu: „Doamna Wagenknecht, cunoașteți hotărârea C-328/20?”
„În 2018 am mers la Bruxelles pentru a contesta o măsură pe care o consideram discriminatorie împotriva familiilor europene.
Nu am contestat dreptul Austriei de a combate fraudele. Am contestat tratamentul diferențiat aplicat familiilor care îndeplineau condițiile legale.
În 2022, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a confirmat incompatibilitatea mecanismului austriac cu dreptul UE.
Astăzi, doamna Sahra Wagenknecht solicită o măsură chiar mai radicală: oprirea plății Kindergeld pentru copiii care nu locuiesc în Germania.
Îi adresez public o întrebare:
Doamnă Wagenknecht, cunoașteți hotărârea cjue din 16 iunie 2022, cauza C-328/20?
Dacă o cunoașteți, cum justificați juridic propunerea dumneavoastră în raport cu articolul 67 din Regulamentul european 883/2004 și cu legislația fiscală germană?
Iar dacă propuneți modificarea legislației europene, de ce nu explicați public acest lucru?
Un politician cu experiența dumneavoastră trebuie să facă diferența între combaterea fraudei și eliminarea generală a unor drepturi legale.”
— Erich Mocanu
Combaterea fraudei este necesară. Pedepsirea colectivă a familiilor nu este o soluție
Nimeni nu poate contesta dreptul autorităților germane de a verifica dosarele de Kindergeld, de a identifica declarațiile false și de a recupera sumele plătite necuvenit.
Dar o fraudă trebuie dovedită individual.
Existența unor cazuri de abuz nu transformă automat în fraudă toate alocațiile plătite legal pentru copii din România, Polonia sau alte state membre.
Din perspectiva statului de drept, măsurile de control trebuie să respecte principiile legalității, egalității de tratament și proporționalității.
Nu este acceptabil ca familiile care respectă legea să suporte consecințele faptelor comise de persoane care o încalcă.
O politică responsabilă trebuie să diferențieze între drepturile legal dobândite și prestațiile obținute prin înșelăciune.
O propunere politică nu poate anula dreptul european
Sahra Wagenknecht are dreptul să solicite schimbarea legislației germane sau europene.
Dar, în cadrul juridic actual, o interdicție generală privind plata Kindergeld pentru copiii rezidenți în alte state membre UE ar ridica probleme serioase de compatibilitate cu normele europene și cu jurisprudența CJUE.
Precedentul Austriei arată că nici măcar o simplă ajustare a cuantumului în funcție de țara de reședință nu a rezistat controlului Curții de Justiție.
O interdicție completă ar necesita, cu atât mai mult, o justificare și o analiză juridică riguroasă.
Concluzie: legile se respectă, nu se înlocuiesc cu sloganuri
Erich Mocanu condamnă ferm propunerea generală de eliminare a alocațiilor pentru copiii care locuiesc în alte state membre ale Uniunii Europene.
„Nu apăr fraudele și nu cer privilegii pentru cetățenii români. Apăr egalitatea în fața legii și drepturile familiilor care îndeplinesc condițiile legale.
Cine dorește combaterea abuzurilor are sprijinul meu. Cine dorește eliminarea drepturilor unor familii întregi doar pentru că minorii locuiesc în alt stat membru trebuie să explice cum împacă această propunere cu legislația europeană.
Europa a mai avut această dezbatere în 2018. În 2022, Curtea de Justiție a dat un răspuns juridic clar. Doamna Wagenknecht trebuie să explice ce anume dorește să schimbe și prin ce mijloace legale.”
— Erich Mocanu, VoceaPoporului.eu
