Conferința ROUNIT de la München a adus în aceeași sală antreprenori, jurnaliști, reprezentanți ai comunităților românești și lideri politici. Mesajul central: diaspora nu mai poate fi privită doar ca sursă de bani, voturi și forță de muncă
Vineri, 31 iulie 2026, am participat la Conferința extraordinară ROUNIT organizată la Unterföhring, în apropiere de München, eveniment dedicat investițiilor, capitalului românesc și dezvoltării unei rețele globale a românilor de pretutindeni. Conferința a făcut parte din turneul european „Românii revin. România crește!” și a urmărit consolidarea relațiilor dintre România și comunitățile românești din diaspora, precum și dezvoltarea colaborării economice româno-germane.
La eveniment a participat și Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte al Alianței pentru Unirea Românilor – AUR, sociolog și analist de politică externă. După conferință, acesta a publicat o amplă analiză sub titlul sugestiv:
„Diaspora românească față în față cu mediocritatea statului român”
Mesajul său nu este doar o critică adresată Ministerului Afacerilor Externe sau instituțiilor de la București. Este, în esență, un avertisment: România continuă să privească diaspora prin mentalitatea anilor ’90, în timp ce românii plecați peste hotare au devenit o forță economică, socială, identitară și politică.
Diaspora nu mai este doar „forță de muncă”
Timp de decenii, discursul oficial despre românii din străinătate s-a concentrat aproape exclusiv asupra muncitorilor plecați, a banilor trimiși acasă și, în apropierea alegerilor, asupra voturilor acestora.
Această abordare este astăzi depășită.
românii din Germania, Italia, Spania, Marea Britanie, Austria, Franța, Statele Unite și din alte state nu mai formează doar o masă de angajați care trimite bani familiilor rămase în țară. În diaspora există în prezent:
- antreprenori care conduc companii importante;
- specialiști în medicină, construcții, transport, tehnologie și industrie;
- avocați, jurnaliști, profesori și cercetători;
- aleși locali și persoane implicate în politica statelor gazdă;
- asociații, biserici și comunități care mențin vie identitatea românească.
Dan Dungaciu a subliniat că diaspora a devenit un adevărat „asset”, adică un capital strategic al României. Dacă un număr mare de români ar părăsi brusc state precum Germania, Italia, Spania sau Marea Britanie, efectele economice și sociale ar fi resimțite imediat.
Statele gazdă cunosc această realitate. Românii din diaspora au început, la rândul lor, să își conștientizeze importanța. Bucureștiul pare să fie singurul care refuză să înțeleagă schimbarea.
O resurecție identitară a românilor din străinătate
Unul dintre cele mai importante puncte ale analizei lui Dan Dungaciu privește revenirea conștiinței identitare.
În anii ’90 și chiar după anul 2000, mulți români încercau să își ascundă originea. Unii evitau să vorbească românește în public, iar anumite familii considerau că folosirea limbii române le-ar putea afecta copiilor integrarea în societatea gazdă.
Această atitudine începe să dispară.
O nouă generație de români din diaspora își afirmă deschis:
- limba;
- cultura;
- credința;
- tradițiile;
- originea națională;
- legătura cu România.
Integrarea într-un stat străin nu trebuie să însemne renunțarea la propria identitate. Un român poate respecta legile Germaniei, Italiei sau Spaniei, poate contribui economic și social la dezvoltarea acestor țări, fără să fie obligat să uite cine este și de unde vine.
Aici se află una dintre marile responsabilități abandonate de statul român: protejarea și susținerea identității românești peste hotare.
Companiile românești din diaspora: o forță pe care statul nu o cunoaște
În jurul marilor comunități românești s-a dezvoltat, în ultimii ani, un adevărat ecosistem economic.
Există firme conduse de români în:
- construcții;
- transport și logistică;
- îngrijire și servicii medicale;
- alimentație publică;
- comerț;
- consultanță;
- tehnologie;
- industria auto;
- servicii juridice și financiare.
Cu toate acestea, România nu dispune de un inventar serios al acestor întreprinderi și nici de o strategie coerentă pentru conectarea lor cu economia națională.
Nu există o platformă publică eficientă prin care:
- companiile românilor din diaspora să fie identificate;
- antreprenorii să poată colabora între ei;
- investițiile să fie sprijinite;
- experiența acumulată în străinătate să fie transferată în România;
- firmele românești să intre împreună pe piețe externe.
Conferința ROUNIT de la München a fost organizată tocmai în jurul ideii că diaspora poate participa activ la dezvoltarea României prin investiții, experiență profesională și colaborări economice internaționale. Organizatorii au prezentat evenimentul ca pe un instrument de reconectare a antreprenorilor români și de consolidare a relațiilor economice dintre România și Germania.
MAE, acuzat de lipsă de viziune și mediocritate instituțională
Cea mai dură parte a mesajului lui Dan Dungaciu privește activitatea Ministerului Afacerilor Externe.
În opinia sa, MAE continuă să trateze diaspora aproape exclusiv prin două dimensiuni:
- consulară – pașapoarte, procuri, acte și servicii administrative;
- electorală – interes sporit atunci când se apropie alegerile.
Lipsește însă componenta strategică.
Românii din străinătate nu au nevoie doar de ghișee consulare. Au nevoie de un stat care să:
- le apere drepturile;
- le promoveze interesele economice;
- susțină școlile și cursurile de limba română;
- sprijine bisericile și centrele culturale;
- dezvolte relații cu antreprenorii;
- încurajeze implicarea românilor în politica locală;
- îi consulte înainte de adoptarea unor măsuri care îi afectează.
Dan Dungaciu a descris MAE drept un instrument sufocat de propria mediocritate și lipsă de viziune. Critica sa se înscrie într-o poziție mai largă, exprimată și anterior, potrivit căreia instituțiile românești funcționează fără o strategie coerentă și fără capacitatea de a înțelege noile realități geopolitice și identitare.
Diplomații trebuie evaluați și după rezultatele economice
Una dintre propunerile prezentate la München este transformarea ministrului Afacerilor Externe într-un actor care să aibă și o responsabilitate economică reală.
Dan Dungaciu consideră că diplomații români ar trebui pregătiți și evaluați inclusiv în funcție de:
- atragerea investițiilor;
- promovarea companiilor românești;
- dezvoltarea contactelor economice;
- sprijinirea antreprenorilor români;
- identificarea oportunităților comerciale.
În statele în care trăiesc comunități românești numeroase ar trebui să existe atașați economici dedicați inclusiv relației cu diaspora.
Această propunere pornește de la o realitate simplă: românii din străinătate cunosc piețele locale, vorbesc limba, înțeleg legislația și dețin relații profesionale. Ei pot deveni punți economice între România și statele în care trăiesc.
Statul român ignoră însă, în mare măsură, tocmai această resursă.
Diaspora trebuie să devină și o forță politică
Un alt punct important al „decalogului” prezentat de Dan Dungaciu privește implicarea politică.
Termenul de „politizare” poate fi interpretat greșit. Nu este vorba despre transformarea comunităților românești în instrumente de partid, ci despre susținerea românilor care intră în viața publică a statelor gazdă.
Românii trebuie încurajați să devină:
- consilieri locali;
- primari;
- parlamentari;
- membri ai partidelor;
- reprezentanți sindicali;
- lideri ai organizațiilor profesionale.
Acești oameni pot deveni adevărate poduri politice între România și statele în care trăiesc comunități românești puternice.
Ei pot sprijini măsuri privind:
- predarea limbii române;
- recunoașterea comunităților religioase;
- combaterea discriminării;
- drepturile lucrătorilor;
- recunoașterea calificărilor;
- accesul la educație și servicii publice.
O diasporă puternică economic, dar absentă politic, rămâne vulnerabilă.
Numărul parlamentarilor diasporei trebuie mărit
Poate cea mai importantă propunere politică privește reprezentarea românilor din afara granițelor în Parlamentul României.
În prezent, milioanele de români din străinătate sunt reprezentate de numai patru deputați și doi senatori în Circumscripția electorală nr. 43.
Această reprezentare este vădit disproporționată în raport cu dimensiunea reală a diasporei.
Dan Dungaciu susține creșterea numărului parlamentarilor, dar avertizează că simpla adăugare aritmetică a unor mandate, fără o reformă instituțională mai largă, ar putea deveni doar populism electoral.
Majorarea reprezentării trebuie integrată într-un proiect care să schimbe complet modul în care România se raportează la cetățenii săi din afara țării.
Această idee este cu atât mai relevantă cu cât VoceaPoporului.eu a început deja demersuri oficiale către Guvern, Autoritatea Electorală Permanentă, Institutul Național de Statistică, Direcția Generală de Pașapoarte și Ministerul Afacerilor Externe, pentru a clarifica populația reală a Circumscripției nr. 43 și temeiul menținerii celor numai șase mandate parlamentare.
Diaspora nu trebuie tratată ca o sursă de bani pentru buget
Un alt avertisment privește tentația statului român de a vedea diaspora drept o nouă sursă fiscală.
Românii plecați peste hotare au trimis ani la rând miliarde de euro în România. Au sprijinit familii, au cumpărat locuințe, au construit case și au susținut consumul intern.
Cu toate acestea, atunci când statul român caută noi venituri, reapare tentația de a verifica, taxa sau controla mai agresiv economiile și proprietățile diasporei.
Dan Dungaciu avertizează că românii din străinătate nu trebuie transformați într-o „țintă economică” a instituțiilor disperate să aducă bani la buget.
Ei trebuie tratați ca parteneri în dezvoltare, nu ca persoane de la care statul încearcă să mai colecteze o taxă.
Printre ideile discutate se află și posibilitatea unei amnistii economice, inspirată din modele aplicate în alte state, prin care capitalul românesc din străinătate ar putea fi atras în economie în condiții clare și avantajoase.
Critica nu este suficientă. Este nevoie de instituții și rezultate
Mesajul transmis de la München este puternic și corect în multe dintre punctele sale. Totuși, el va avea valoare numai dacă va fi urmat de proiecte concrete.
Diaspora a auzit, timp de peste 30 de ani, nenumărate promisiuni:
- ministere pentru românii de pretutindeni;
- strategii;
- departamente;
- programe;
- conferințe;
- granturi;
- declarații despre „frații noștri din diaspora”.
Rezultatele au rămas însă mult sub așteptări.
Orice partid care dorește să reprezinte cu adevărat diaspora trebuie să prezinte clar:
- câți parlamentari va propune pentru Circumscripția nr. 43;
- cum va calcula reprezentarea;
- ce buget va aloca limbii și culturii române;
- cum va reforma serviciile consulare;
- ce drepturi va apăra în statele gazdă;
- cum va conecta antreprenorii;
- cum va consulta comunitățile înainte de adoptarea legilor.
Diaspora nu mai poate fi mulțumită cu fotografii, discursuri și vizite în an electoral.
Concluzie: Bucureștiul trebuie să înțeleagă că România nu se termină la graniță
Conferința ROUNIT de la München a readus în atenție o realitate pe care administrația de la București refuză adesea să o accepte:
România este mai mare decât teritoriul administrativ cuprins între granițele sale.
Națiunea română cuprinde și milioanele de oameni care muncesc, cresc copii, construiesc firme și își păstrează credința, limba și identitatea în afara țării.
Diaspora nu mai este o anexă a statului român. Nu mai este doar un rezervor de voturi și bani. Este o parte activă a națiunii și o forță care trebuie reprezentată proporțional, consultată și integrată în strategiile economice și politice ale României.
Dan Dungaciu a formulat la München un diagnostic sever: statul român a rămas cu două decenii în urmă în relația cu diaspora.
Rămâne de văzut dacă această critică va deveni politică publică sau va rămâne încă un discurs rostit în fața românilor din străinătate.
Pentru că diaspora nu mai cere să fie lăudată.
Hai în comunitatea de WhatsApp: VoceaPoporului
Cere să fie respectată, reprezentată și tratată ca parte egală a națiunii române.
