Autoritățile austriece trag un semnal de alarmă: fraudele sociale cresc accelerat
Autoritățile din landul austria Superioară (Oberösterreich) au descoperit în cursul anului trecut aproape 500 de cazuri de fraudă socială, potrivit datelor prezentate de Ministerul de Interne de la Viena. Fenomenul este în creștere și ridică semne de întrebare cu privire la eficiența sistemului de control al beneficiilor sociale finanțate din banii contribuabililor.
Numărul cazurilor identificate a crescut cu aproximativ 15% față de anul precedent, iar prejudiciul total estimat se ridică la aproape 1,8 milioane de euro. Comparativ cu anul 2024, valoarea daunelor produse statului a crescut cu aproape un sfert.
Pentru combaterea fenomenului, autoritățile austriece au constituit o structură specială de investigație care reunește reprezentanți ai instituțiilor responsabile de acordarea prestațiilor sociale, inclusiv Serviciul Public pentru Ocuparea Forței de Muncă (AMS) și Casa de Pensii (PVA).
Cine sunt principalii suspecți
Potrivit statisticilor oficiale, aproximativ o treime dintre fraudele descoperite au fost comise de cetățeni austrieci, în timp ce restul cazurilor implică persoane provenite din străinătate.
Datele Ministerului de Interne indică faptul că printre naționalitățile cel mai des întâlnite în dosarele investigate se află persoane din:
Autoritățile subliniază însă că fenomenul nu este exclusiv legat de imigrație, numeroase cazuri fiind atribuite și cetățenilor austrieci care au încercat să obțină ilegal beneficii sociale.
Din informațiile pe care le-ai furnizat din Ministerul austriac, nu apare poziția României în clasamentul naționalităților implicate în fraude sociale.
Pensionar de 76 de ani demascat de propriile fotografii de pe internet
Unul dintre cele mai mediatizate cazuri descoperite în Austria Superioară îl privește pe un bărbat în vârstă de 76 de ani.
Acesta ar fi prezentat autorităților o stare de sănătate mult mai gravă decât cea reală pentru a obține nivelul 4 de îngrijire și asistență socială („Pflegestufe 4”), care oferă beneficii financiare considerabile.
Investigatorii au observat însă fotografii publicate pe rețelele sociale în care pensionarul apărea desfășurând activități incompatibile cu starea medicală declarată. În imagini, acesta era surprins în pivnița sa de vinuri și înotând într-un bazin termal.
Fotografiile au devenit elemente importante în verificarea dosarului și au contribuit la descoperirea fraudei.
O mamă a încasat timp de zece ani prestații pentru copii după ce a emigrat
Un alt caz care a atras atenția autorităților privește o femeie cu doi copii care ar fi continuat să primească indemnizații pentru creșterea copilului timp de aproximativ zece ani, deși nu mai locuia în Austria.
Potrivit anchetei, aceasta ar fi emigrat din Austria Superioară către Republica Dominicană și ulterior în Statele Unite ale Americii, fără să informeze instituțiile competente despre schimbarea situației sale.
Prejudiciul estimat în acest caz este de aproximativ 56.000 de euro.
Statul investește în specialiști pentru combaterea fraudei
Ministerul de Interne al Austriei avertizează că metodele folosite de persoanele care fraudează sistemele sociale devin din ce în ce mai sofisticate.
În același timp, autoritățile susțin că rata de soluționare a cazurilor rămâne ridicată datorită investițiilor în formarea unor echipe specializate în detectarea fraudelor și în analiza datelor provenite din diferite instituții.
Verificările includ comparații între informațiile declarate oficial și activitatea reală a beneficiarilor, inclusiv analiza prezenței online și colaborarea dintre instituțiile publice.
O problemă care afectează întreaga Europă
Creșterea numărului de fraude sociale nu reprezintă o problemă exclusiv a Austriei. În numeroase state europene, autoritățile încearcă să găsească un echilibru între protecția persoanelor vulnerabile și prevenirea abuzurilor care pot afecta sustenabilitatea sistemelor sociale.
Cazurile descoperite în Austria Superioară arată că mecanismele de control devin tot mai sofisticate, iar informațiile publicate pe internet sau pe rețelele sociale pot juca un rol esențial în identificarea persoanelor care beneficiază ilegal de ajutoare sociale.
Pentru contribuabilii care finanțează aceste sisteme prin taxe și impozite, combaterea fraudelor rămâne o condiție esențială pentru menținerea încrederii în instituțiile statului și pentru asigurarea faptului că ajutoarele ajung la cei care au cu adevărat nevoie de ele.
