BERLIN – O declarație a liderului AfD, Alice Weidel, readuce în centrul dezbaterii germane situația refugiaților ucraineni și, în special, a bărbaților de vârstă militară care trăiesc în Germania. Weidel susține că ucrainenii ar trebui să se întoarcă în țara lor și a pus un accent deosebit pe bărbații tineri care ar putea avea obligații militare. În același timp, o cifră oficială a Bundestagului arată dimensiunea subiectului: la sfârșitul lunii octombrie 2025, în Germania erau înregistrați 328.363 de bărbați cu cetățenie ucraineană, cu vârste între 18 și 60 de ani.
Declarațiile lui Alice Weidel au fost făcute într-un interviu acordat postului austriac AUF1. Liderul AfD a legat problema întoarcerii ucrainenilor și de cheltuielile sociale suportate de Germania, afirmând că peste un milion de ucraineni beneficiază de prestații sociale și că această situație nu mai poate continua pe termen lung în forma actuală.
Cifra de 328.363 de bărbați este una oficială, însă trebuie interpretată corect. Ea provine din Registrul Central al Străinilor și descrie situația de la sfârșitul lunii octombrie 2025. Nu reprezintă automat 328.363 de persoane care pot fi trimise în armata ucraineană și nici numărul actual din octombrie 2026.
Guvernul federal german a precizat că printre acești bărbați se află inclusiv persoane care locuiau în Germania înainte de invazia rusă din 24 februarie 2022. Autoritățile germane nu pot spune, pe baza acestei statistici, câți dintre cei 328.363 sunt efectiv supuși mobilizării în Ucraina, câți beneficiază de excepții și câți au alte situații juridice.
Weidel cere întoarcerea ucrainenilor
Poziția exprimată de Alice Weidel este în concordanță cu politica AfD de reducere a sprijinului acordat Ucrainei și de modificare a politicii germane privind refugiații ucraineni. Ea consideră că o parte dintre aceștia trebuie să se întoarcă în țară, acordând o atenție specială bărbaților de vârstă militară.
Trebuie însă făcută o distincție importantă între solicitarea întoarcerii și expulzarea forțată a oamenilor pentru a fi trimiși pe front. După controversele provocate de interviu, biroul lui Alice Weidel a precizat că afirmațiile sale nu trebuie interpretate drept o solicitare de măsuri coercitive pentru trimiterea ucrainenilor în război.
În plus, AfD este în opoziție la nivel federal. Declarațiile lui Weidel reprezintă o poziție politică, nu o decizie a Guvernului german și nici o modificare automată a dreptului de ședere al ucrainenilor.
Subiectul nu mai este însă discutat doar de AfD
Problema întoarcerii bărbaților ucraineni nu apare exclusiv în discursul AfD. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a abordat la rândul său situația bărbaților ucraineni de vârstă militară aflați în Germania și posibilitatea sprijinirii Ucrainei în identificarea persoanelor respective.
Diferența esențială este că Wadephul a vorbit despre o eventuală întoarcere fără constrângere. Prin urmare, nu trebuie confundată dezbaterea privind cooperarea cu autoritățile ucrainene cu existența unei politici germane de deportare a bărbaților direct către serviciul militar. O asemenea măsură nu rezultă din actualul cadru juridic.
Faptul că tema este discutată atât de opoziție, cât și de reprezentanți ai Guvernului arată însă că statutul ucrainenilor din Germania devine tot mai important în dezbaterea politică.
UE a schimbat deja regulile pentru noii veniți
Există și o schimbare juridică importantă care a primit relativ puțină atenție publică. Protecția temporară acordată persoanelor strămutate din Ucraina a fost prelungită la nivel european până la 4 martie 2028, însă pentru persoanele care intră pentru prima dată în Uniunea Europeană după 5 august 2026 au fost introduse condiții suplimentare.
În cazul bărbaților cărora li se aplică obligațiile militare ucrainene, autoritățile pot solicita dovezi privind situația lor: dacă sunt exceptați de la obligațiile respective sau dacă au dreptul legal de a părăsi Ucraina.
Această modificare nu înseamnă însă că sute de mii de ucraineni care se află deja în Germania își pierd automat protecția. Noile condiții nu se aplică retroactiv persoanelor care beneficiau deja de protecția temporară și și-au menținut statutul.
328.363 este o cifră importantă, dar nu spune întreaga poveste
Într-o asemenea dezbatere, diferențele juridice sunt esențiale. A spune că în Germania se aflau 328.363 de bărbați ucraineni cu vârste între 18 și 60 de ani este corect pentru momentul statistic raportat de autorități. A afirma însă că Germania găzduiește 328.363 de „soldați ucraineni” sau de persoane care ar trebui trimise pe front ar fi incorect.
Nu toți bărbații din această categorie sunt automat eligibili pentru mobilizare, iar statistica germană nu stabilește situația militară individuală a fiecăruia.
Dezbaterea ridicată de Alice Weidel rămâne totuși una importantă pentru Germania: cât timp trebuie menținut actualul sistem de protecție și prestații sociale, ce responsabilități au persoanele refugiate față de propria țară și până unde poate merge Germania în cooperarea cu Kievul privind cetățenii ucraineni aflați pe teritoriul său?
Aceste întrebări vor deveni probabil tot mai prezente în politica germană pe măsură ce războiul continuă și costurile economice și sociale sunt discutate public.
Cert este că, în acest moment, nu există o decizie generală a Germaniei prin care cei 328.363 de bărbați ucraineni să fie obligați să se întoarcă în Ucraina. Există o dezbatere politică, există reguli europene noi pentru persoanele nou-venite și există declarațiile lui Alice Weidel privind întoarcerea ucrainenilor. Aceste trei lucruri trebuie prezentate separat pentru ca dezbaterea să rămână bazată pe fapte.
