De la focare locale de variolă ovină și caprină la o măsură aplicată animalelor de pe întreg teritoriul țării. Documentele europene explică riscul invocat, dar lasă o întrebare esențială: cine a propus concret extinderea măsurii la întreaga Românie și de ce regionalizarea nu a mai fost considerată suficientă?
O boală apare într-o exploatație sau într-o anumită regiune. Autoritățile izolează zona, testează animalele și stabilesc restricții. Aceasta este logica pe care orice cetățean o poate înțelege. Dar în cazul ovinelor și caprinelor din România s-a ajuns mult mai departe: de la focare locale la o restricție privind animalele de pe întreg teritoriul României, prelungită până la 31 decembrie 2026.
VoceaPoporului.eu a urmărit documentele oficiale pentru a afla nu doar ce prevede Decizia de punere în aplicare (UE) 2026/1797, ci mai ales cum s-a ajuns la o măsură cu asemenea întindere.
Documentul din 16 iulie 2026
La 16 iulie 2026, Comisia Europeană a adoptat Decizia de punere în aplicare (UE) 2026/1797, care modifică Decizia 2026/1108 privind măsurile de urgență referitoare la variola ovină și caprină din România.
Actul este o decizie a Comisiei Europene, este adresat României și are ca temei juridic articolul 259 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/429 privind bolile transmisibile ale animalelor.
Articolul 1c folosește formularea: „România interzice circulația caprinelor și a ovinelor…” în condițiile prevăzute de act.
Este important să reproducem textul juridic exact și să nu îl transformăm într-o formulare care nu apare în act.
Dar de unde a pornit totul?
Decizia din 16 iulie nu apare într-un vid. În lunile precedente, autoritățile române au notificat Comisia Europeană cu privire la focarele de variolă ovină și caprină.
Nu doar focarele au fost invocate
Din explicațiile publice ulterioare ale Comisiei rezultă că argumentația nu s-a bazat exclusiv pe existența unui singur focar.
Au fost invocate apariția bolii în zone noi, informațiile limitate privind originea unor focare, rezultate ale supravegherii epidemiologice și problema unor deplasări neînregistrate ale animalelor.
Din perspectiva autorităților europene, aceste elemente puteau indica faptul că situația epidemiologică era mai extinsă decât zonele în care boala fusese deja confirmată oficial.
Regionalizarea exista deja
Aici apare una dintre cele mai importante întrebări.
Chiar sistemul european de combatere a bolilor animale utilizează regionalizarea: zone de protecție, zone de supraveghere și zone suplimentare de restricție.
Și Decizia 2026/1797 stabilește asemenea zone.
Cu alte cuvinte, autoritățile puteau identifica teritorii în care situația epidemiologică impunea restricții speciale.
În paralel însă, articolul 1c privește ovinele și caprinele de pe întreg teritoriul României.
Ce lipsește din documentul public
Decizia Comisiei prezintă motive epidemiologice și afirmă existența unui risc ridicat de răspândire.
Ceea ce nu găsim însă explicat în detaliu în textul publicat al deciziei este traseul complet prin care s-a ajuns de la aceste constatări la concluzia că măsura trebuie să privească întreaga țară.
Ce știm
Au existat focare de variolă ovină și caprină. România a informat instituțiile europene. Au existat îngrijorări privind trasabilitatea și originea unor focare. Situația a fost discutată în cadrul PAFF. Comisia a adoptat ulterior Decizia 2026/1797. Măsurile din decizie sunt prezentate ca fiind conforme cu avizul comitetului competent. Restricția prevăzută la articolul 1c a fost prelungită până la 31 decembrie 2026.
Ce trebuie încă aflat
Cine a propus concret extinderea măsurii la întreaga Românie? România a solicitat-o sau doar a transmis date epidemiologice? Cum s-a poziționat reprezentantul României? Ce analiză a demonstrat că regionalizarea nu era suficientă? Ce alternative mai puțin restrictive au fost evaluate? Și de ce a fost aleasă tocmai data de 31 decembrie?
Ședința din 9 iulie poate conține răspunsul
Un moment-cheie este reuniunea din 9 iulie 2026 a Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale – PAFF.
România și-a prezentat acolo situația epidemiologică. La numai o săptămână după această reuniune, Comisia a adoptat Decizia 2026/1797.
Mai mult, chiar decizia precizează că măsurile sale sunt conforme cu avizul comitetului.
De aceea, pentru stabilirea responsabilității instituționale nu este suficient să citim numai actul final.
Trebuie cunoscute documentele care au stat în spatele lui: prezentarea delegației române, evaluarea tehnică, proiectul discutat în comitet, pozițiile statelor membre și, dacă există public, rezultatul votului.
Și Parlamentul European a ridicat problema proporționalității
Problema nu este ridicată numai de fermieri sau de presă.
La 15 iulie 2026, cu o zi înainte de adoptarea Deciziei 2026/1797, europarlamentarul român Claudiu-Richard Târziu a adresat Comisiei Europene o întrebare prioritară intitulată chiar „Proporționalitatea restricțiilor privind exporturile românești de ovine și caprine”.
Existența acestei întrebări nu demonstrează că măsura este disproporționată. Demonstrează însă că problema proporționalității restricțiilor fusese ridicată oficial la nivelul Parlamentului European chiar înainte de adoptarea deciziei din 16 iulie.
Întrebările VoceaPoporului.eu
Nu este suficient să ni se spună doar „au existat focare”
Protejarea sănătății animalelor și prevenirea răspândirii unei boli contagioase sunt obiective legitime și necesare.
Dar cu cât o măsură afectează un teritoriu mai mare, mai multe exploatații și mai mulți crescători care nu se află în focarele respective, cu atât justificarea ei trebuie să fie mai transparentă.
Fermierii români au dreptul să știe nu numai că a existat o boală. Au dreptul să afle cine a propus măsura, cine a susținut-o, ce date au fost folosite și de ce o soluție regională nu a fost considerată suficientă.
Până când documentele pregătitoare și pozițiile instituțiilor implicate nu sunt cunoscute, întrebarea rămâne deschisă: cum s-a ajuns ca probleme epidemiologice identificate în anumite zone să producă o restricție privind ovinele și caprinele de pe întreg teritoriul României?
• Comisia Europeană – Decizia de punere în aplicare (UE) 2026/1797 din 16 iulie 2026, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
• Decizia de punere în aplicare (UE) 2026/1108, astfel cum a fost modificată în cursul anului 2026.
• Decizia de punere în aplicare (UE) 2026/1217 din 2 iunie 2026.
• Comitetul permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale (PAFF) – secțiunea Animal Health and Welfare.
• Parlamentul European – întrebarea prioritară P-002940/2026, „Proportionality of restrictions on Romanian sheep and goat exports”, depusă la 15 iulie 2026.
VoceaPoporului.eu va actualiza materialul dacă documentele pregătitoare ale reuniunilor PAFF sau răspunsurile autorităților române clarifică cine a propus și cum a fost aprobată extinderea măsurii la nivelul întregii țări.
