Curtea Constituțională a României a pronunțat astăzi o decizie care ridică o întrebare ce nu mai poate fi ocolită: dacă o relație personală nerecunoscută juridic nu poate genera obligații juridice, care este temeiul legal concret pentru acordarea unor facilități, resurse, protecție sau roluri instituționale partenerei președintelui?
CCR a admis, cu unanimitate de voturi, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că este neconstituțională sintagma referitoare la „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”.
În comunicarea Curții este subliniată o idee juridică esențială: legiuitorul nu poate atașa obligații juridice unor persoane care au relații personale nerecunoscute juridic de stat.
Și tocmai aici apare întrebarea pe care Administrația Prezidențială trebuie să o lămurească.
Dacă relația nu produce efecte juridice, de unde apar efectele instituționale?
Mirabela Grădinaru este partenera de viață a președintelui Nicușor Dan. Din informațiile publice disponibile, cei doi nu sunt căsătoriți civil.
Întrebarea nu este despre viața privată a celor doi. Nu ne interesează cu cine trăiește Președintele României și nu ne interesează alegerile lor personale.
Ne interesează exclusiv momentul în care o relație privată începe să interacționeze cu instituțiile statului și cu resursele publice.
„Prima Doamnă” – titulatură publică sau simplă convenție?
România nu are, în Constituție, o funcție publică intitulată „Prima Doamnă a României”. Nu există un mandat electoral și nu există o funcție constituțională cu această denumire.
În cazul unei partenere necăsătorite, problema devine și mai clară:
Cine plătește? În baza cărei legi?
Aceasta este întrebarea centrală.
Dacă Mirabela Grădinaru participă la o deplasare oficială a unei delegații române, publicul are dreptul să știe în ce calitate participă și care este baza juridică și financiară.
În ce calitate juridică participă la activitățile oficiale?
Cine a aprobat participarea și în baza cărui act?
Cine suportă transportul și cazarea?
Cine suportă diurna și cheltuielile conexe?
Beneficiază de SPP/" class="highlighted-tag">protecție SPP și, dacă da, în baza cărui temei legal?
Cine suportă costurile acestei protecții?
Există un buget alocat activităților desfășurate de aceasta?
În ce calitate organizează sau patronează evenimente la Cotroceni?
Există ordine, dispoziții sau decizii administrative?
Care sunt exact cheltuielile suportate din fonduri publice?
Cotroceniul nu este proprietatea privată a președintelui
Palatul Cotroceni nu este casa privată a lui Nicușor Dan. Administrația Prezidențială nu este firma personală a președintelui. bugetul Administrației Prezidențiale nu este portofelul familiei prezidențiale.
Resursele instituției sunt finanțate din bani publici și trebuie să aibă o justificare juridică și instituțională.
De aceea, întrebarea nu este dacă Mirabela Grădinaru are dreptul să fie lângă partenerul său. Are acest drept ca orice cetățean.
Întrebarea este dacă statul poate finanța sau organiza activități pentru ea într-o calitate care nu este definită de Constituție sau de o lege.
Dacă o relație personală nu poate produce anumite obligații juridice pentru că nu este recunoscută juridic în acel sens, trebuie explicat de ce aceeași relație ar putea fi suficientă pentru a justifica accesul la resurse instituționale.
SPP: întrebarea care trebuie pusă oficial
Una dintre cele mai sensibile chestiuni este protecția. Dacă Mirabela Grădinaru beneficiază de protecția Serviciului de Protecție și Pază, trebuie să existe un temei legal pentru aceasta.
Nu afirmăm că există automat o ilegalitate. Cerem să fie prezentat temeiul legal.
Întrebarea este simplă: beneficiază sau nu de protecție SPP? Dacă da, în baza cărui articol de lege, hotărâri sau act juridic? Cine a dispus măsura și cine suportă costurile?
Nu cerem privilegii pentru nimeni. Cerem aceeași regulă pentru toți.
Problema fundamentală este una de principiu. Dacă un simplu cetățean nu poate folosi o instituție publică pentru activitățile partenerei sale doar pentru că ocupă o funcție, nici președintele României nu ar trebui să poată face acest lucru fără o bază legală.
Funcția prezidențială nu este o proprietate personală. Este o funcție publică. Iar resursele Administrației Prezidențiale sunt resurse publice.
Administrația Prezidențială trebuie să răspundă
Nu este vorba despre atacarea familiei sau despre viața privată a președintelui.
Este vorba despre banii contribuabililor și despre limitele funcției publice.
Erich Mocanu consideră că Administrația Prezidențială trebuie să răspundă punctual la aceste întrebări și să indice temeiurile juridice și financiare relevante.
Hai în comunitatea de WhatsApp: VoceaPoporului
Materialul formulează întrebări de interes public și nu afirmă ca fapt existența unei ilegalități. În cazul protecției SPP și al unor cheltuieli concrete, existența și temeiul acestora trebuie verificate prin documente și răspunsuri oficiale.
