Interviu realizat de erich mocanu cu deputatul AfD Andreas Jurca, chiar în biroul său din Parlamentul Bavariei. Despre România, românii din Germania, imigrație, integrare, AfD, presă, CSU și oamenii care muncesc și plătesc taxe.
Una dintre întrebările centrale ale interviului a fost cea care îi preocupă și pe numeroși români care trăiesc în Germania:
Răspunsul lui Andreas Jurca este categoric: nu pe cei care au venit legal, muncesc, respectă legea și își văd de viața lor în Germania.
De la România la Parlamentul Bavariei
Andreas Jurca nu vorbește despre imigrație numai din perspectiva unui politician german. El însuși a venit din România.
În timpul interviului își amintește că a ajuns în Germania la aproximativ patru ani, la scurt timp după Revoluție. A crescut aici și și-a construit viața în Germania.
România însă nu a dispărut din viața lui.
Jurca povestește că încearcă să le arate România și copiilor săi. Aceștia nu vorbesc românește, spune el, însă le place să meargă în țara în care s-a născut tatăl lor.
După mai bine de trei decenii petrecute în Germania, politicianul poate purta încă o conversație și un interviu în limba română.
„AfD vrea să-i dea afară pe români?”
Am vrut să aflăm direct de la el ceea ce mulți români aud atunci când în spațiul public german se vorbește despre AfD, imigrație și expulzări.
Cum poate un om venit el însuși din România să reprezinte un partid despre care criticii spun că duce o politică ostilă imigrației?
Și, mai ales: trebuie românii din Germania să se teamă de AfD?
Jurca respinge această interpretare.
În explicația sa, trebuie făcută diferența între omul care vine legal în Germania, muncește și se integrează și persoanele care intră ilegal în țară, comit infracțiuni grave sau refuză pe termen lung integrarea.
Jurca: nu vorbim despre o amendă de circulație
Deputatul explică și ce înțelege atunci când vorbește despre străinii care au comis infracțiuni.
El precizează că nu este vorba despre cineva care a primit o simplă amendă de circulație.
Jurca vorbește despre infracțiuni grave și despre persoane despre care consideră că, după ani petrecuți în Germania, nu au făcut eforturi pentru integrare.
Pentru migrantul care respectă regulile, mesajul său este diferit: originea străină nu ar trebui să reprezinte, în sine, o problemă.
Integrarea: „Mie mi se par niște lucruri firești”
Pentru Andreas Jurca, integrarea nu se termină însă odată cu obținerea dreptului de a locui în Germania.
El vorbește despre respectarea legii, muncă, independență financiară și adaptarea la societatea în care o persoană a ales să trăiască.
Jurca critică în același timp situația persoanelor apte de muncă despre care spune că aleg să trăiască ani la rând din prestațiile sociale.
Pentru el, integrarea este și una financiară: cine poate munci ar trebui, în viziunea sa, să încerce să devină independent de ajutorul statului.
„Una este ce spun la televizor și alta este realitatea”
O parte importantă a interviului a fost dedicată și modului în care Andreas Jurca vede presa și imaginea publică a AfD.
El susține că prezentarea partidului exclusiv prin etichete îi poate determina pe oameni să nu mai citească singuri programul și să nu mai analizeze pozițiile partidului.
În acest context, Jurca vorbește inclusiv despre românii care trăiesc în Germania.
„Noi n-am făcut diferențe dacă ești neamț sau ești venit”
Jurca folosește propria sa biografie, dar și situația din organizația politică în care activează, pentru a explica modul în care vede relația AfD cu persoanele de origine străină.
În timpul interviului enumeră colegi și persoane din mediul său politic cu rădăcini familiale în România, Rusia, Slovacia, Siria și alte regiuni.
El spune că acest lucru nu ar fi fost creat intenționat pentru imaginea partidului.
Pentru Jurca, criteriul este dacă persoana care trăiește în Germania acceptă societatea în care a ales să trăiască și participă la aceasta.
Iar egalitatea, spune el, trebuie să funcționeze în ambele direcții.
Cine sunt oamenii despre care Jurca spune că votează AfD?
Deputatul descrie în interviu categoria de alegători în rândul căreia consideră că partidul său are succes.
Vorbește despre oameni care muncesc zilnic, își întrețin familiile, plătesc taxe și au sentimentul că statul nu mai folosește suficient banii în interesul lor.
Jurca spune că acești oameni văd problemele economice și sociale în viața de zi cu zi și ajung să se întrebe ce primesc în schimbul taxelor plătite.
În această categorie îi include și pe migranții care au venit în Germania, muncesc și își întrețin familiile.
Atac la CSU: „Trăiesc din legenda a ceea ce au fost”
Discuția ajunge inevitabil și la CSU, partidul care a dominat politica Bavariei timp de decenii.
Jurca recunoaște rolul istoric al CSU și spune că partidul a fost cândva o formațiune conservatoare foarte populară, care a făcut mult bine.
Critica sa privește însă CSU de astăzi.
Apoi formulează concluzia mult mai dur:
Jurca susține că o parte importantă a electoratului tradițional al CSU este formată din generații mai în vârstă, atașate de imaginea istorică a partidului.
Când și CSU începe să vorbească despre ajutoare sociale și expulzări
În timpul interviului, Erich Mocanu aduce în discuție declarațiile premierului bavarez Markus Söder despre persoanele apte de muncă ce primesc ajutoare sociale, precum și despre o politică mai dură față de anumite categorii de străini.
Jurca spune că fenomenul îi este foarte cunoscut și consideră această evoluție ipocrită.
În interpretarea sa, creșterea electorală a AfD a obligat partidele tradiționale să înceapă să discute probleme și măsuri pe care, spune el, anterior nu le abordau în același mod.
Și atunci, ce le spune Andreas Jurca românilor din Germania?
Poate tocmai aici devine interviul cel mai interesant pentru comunitatea românească.
Andreas Jurca este el însuși un om venit din România.
A ajuns în Germania copil, a crescut aici și a intrat în politica locală, iar ulterior în Parlamentul Bavariei.
Astăzi reprezintă AfD.
De aceea întrebarea noastră nu putea fi evitată:
Din răspunsurile date de Andreas Jurca în acest interviu, poziția sa este clară: nu.
El spune că linia pe care o trasează nu este între „german” și „român”, ci între imigrația legală și cea ilegală, între integrare și refuzul integrării și între respectarea și încălcarea gravă a legii.
Un român în Parlamentul Bavariei
Există multe lucruri care pot fi discutate despre AfD. Există controverse, dispute politice și poziții care împart profund societatea germană.
Dar tocmai de aceea am vrut să punem întrebările direct unui reprezentant al partidului.
Și nu oricărui reprezentant.
Unui om care s-a născut în România, a venit copil în Germania și care astăzi stă, ca deputat ales, într-un birou al Parlamentului Bavariei.
Andreas Jurca spune că oamenii care au venit legal, muncesc și își văd de treabă nu sunt cei pe care politica sa privind expulzarea îi are în vedere.
Iar poate cea mai potrivită frază pentru a încheia această parte a interviului este chiar una rostită de el:
„Noi n-am făcut diferențe dacă ești neamț sau ești venit. Asta e țara în care trăim. Noi avem un scop comun.”
Interviul integral va permite publicului să audă declarațiile lui Andreas Jurca în context și să-și formeze propria opinie.
Hai în comunitatea de WhatsApp: VoceaPoporului
Publicații conexe
Edeka, Kaufland și Penny retrag Untul din cauza riscului de rănire
Raclama Edeka, Penny și Kaufland recheamă în prezent produse din unt. Corpurile străine metalice ar putea provoca leziuni interne. Würzburger Milchwerke GmbH a lansat o […]
Informații esențiale pentru românii din Germania: Diferențele între Nachweisgesetz și Entgelttransparenzgesetz pentru Angajați
Raclama În Germania, Nachweisgesetz (Legea privind documentarea condițiilor de muncă) și Entgelttransparenzgesetz (Legea privind transparența salarială) sunt două legi esențiale care reglementează relațiile de muncă, […]
Noi reglementări pentru 2025: Prețuri mai mari, reguli mai stricte și interdicții pentru șoferi
Raclama Începând cu anul 2025, intră în vigoare o serie de noi reglementări și modificări pentru șoferii și ceilalți participanți la trafic din Germania. Iată […]