În Germania există un mecanism constituțional prin care cancelarul poate întreba Bundestagul dacă mai beneficiază de încrederea majorității. Se numește „Vertrauensfrage”. Dar pierderea votului nu înseamnă automat nici demiterea cancelarului, nici dizolvarea Parlamentului.
BERLIN – În contextul dezbaterilor politice privind cancelarul Friedrich Merz, în Germania a reapărut o expresie importantă: „Vertrauensfrage” – chestiunea sau votul de încredere. Este unul dintre cele mai puternice instrumente constituționale aflate la dispoziția cancelarului federal și, în anumite condiții, poate deschide drumul către alegeri anticipate.
Ce înseamnă „Vertrauensfrage”?
Mecanismul este prevăzut de Articolul 68 din Legea Fundamentală a Germaniei – Grundgesetz.
În esență, cancelarul federal poate cere Bundestagului să îi confirme că se mai bucură de încrederea majorității parlamentarilor.
Dacă solicitarea cancelarului de a-i fi acordată încrederea nu obține majoritatea membrilor Bundestagului, președintele federal poate, la propunerea cancelarului, să dizolve Bundestagul în termen de 21 de zile.
Între formularea cererii și vot trebuie să treacă cel puțin 48 de ore.
Foarte important: Bundestagul nu este dizolvat automat
Aici apare una dintre cele mai frecvente confuzii.
Dacă un cancelar nu obține majoritatea necesară, Constituția îi deschide posibilitatea de a propune președintelui federal dizolvarea Bundestagului.
Președintele federal trebuie apoi să decidă dacă acceptă propunerea.
Prin urmare, există mai multe etape constituționale, nu un buton prin care cancelarul poate dizolva singur Parlamentul.
Cum funcționează concret?
Bundestagul este întrebat dacă îi acordă în continuare încrederea.
Constituția impune un interval între cerere și vot.
Pentru succes este necesară majoritatea membrilor Bundestagului.
Cancelărul poate propune președintelui federal dizolvarea Parlamentului.
Președintele federal are competența constituțională privind dizolvarea.
Dacă Bundestagul este dizolvat, se ajunge la alegeri înainte de încheierea normală a legislaturii.
De ce se discută acum despre Friedrich Merz?
Publicația germană TZ readuce mecanismul în discuție în contextul situației politice a cancelarului Friedrich Merz și al rezultatelor CDU la recentele alegeri regionale.
Întrebarea politică ridicată este dacă un cancelar confruntat cu presiuni asupra majorității sale parlamentare ar putea folosi articolul 68 pentru a verifica dacă Bundestagul îl mai susține.
Guvernul federal își bazează mandatul parlamentar pe Bundestag. Prin urmare, pierderea unor alegeri într-un land și existența încrederii parlamentare la nivel federal sunt două chestiuni constituționale diferite.
Poate Bundestagul să-l oblige pe Merz să ceară votul de încredere?
Nu prin mecanismul articolului 68.
Inițiativa „Vertrauensfrage” aparține cancelarului.
Bundestagul are însă un alt instrument constituțional extrem de important dacă dorește schimbarea cancelarului: votul constructiv de neîncredere.
Vot de încredere vs. vot constructiv de neîncredere
| Vertrauensfrage | Konstruktives Misstrauensvotum |
|---|---|
| Articolul 68 GG | Articolul 67 GG |
| Inițiativa aparține cancelarului | Inițiativa aparține Bundestagului |
| Cancelărul cere confirmarea majorității | Parlamentul urmărește înlocuirea cancelarului |
| Pierderea poate deschide calea spre dizolvarea Bundestagului | Un nou cancelar trebuie ales simultan |
Diferența este fundamentală.
Bundestagul nu poate pur și simplu să voteze: „Nu îl mai vrem pe cancelar” și să lase Germania fără șef al guvernului.
Pentru înlăturarea cancelarului prin articolul 67, parlamentarii trebuie să formeze în același timp o majoritate pentru un succesor.
Germania a folosit deja acest mecanism
Votul de încredere nu este doar o posibilitate teoretică. În istoria Republicii Federale a fost folosit de mai multe ori.
| An | Cancelar | Rezultat |
|---|---|---|
| 1972 | Willy Brandt | Vot pierdut – au urmat alegeri anticipate |
| 1982 | Helmut Schmidt | Încrederea a fost acordată |
| 1982 | Helmut Kohl | Vot pierdut – Bundestagul a fost dizolvat |
| 2001 | Gerhard Schröder | Încrederea a fost acordată |
| 2005 | Gerhard Schröder | Vot pierdut – Bundestagul a fost dizolvat |
| 2024 | Olaf Scholz | Vot pierdut – Bundestagul a fost dizolvat |
Olaf Scholz: cel mai recent exemplu
Românii din Germania au putut vedea foarte recent cum funcționează mecanismul.
La 16 decembrie 2024, cancelarul Olaf Scholz nu a obținut în Bundestag majoritatea necesară pentru votul de încredere.
Au votat pentru acordarea încrederii 207 parlamentari, 394 au votat împotrivă, iar 116 s-au abținut.
Scholz a propus ulterior președintelui federal Frank-Walter Steinmeier dizolvarea Bundestagului.
La 27 decembrie 2024, președintele federal a dispus dizolvarea Parlamentului și a stabilit alegeri anticipate pentru 23 februarie 2025.
Poate un cancelar să piardă intenționat?
Aici mecanismul devine mult mai interesant din punct de vedere constituțional.
În istoria Germaniei au existat situații în care pierderea votului de încredere a fost utilizată pentru deschiderea drumului către alegeri anticipate.
Cazurile Helmut Kohl din 1982 și Gerhard Schröder din 2005 au provocat dezbateri constituționale importante.
Curtea Constituțională Federală a analizat asemenea situații și a acceptat utilizarea unei chestiuni de încredere orientate spre dizolvare atunci când există condițiile constituționale privind capacitatea cancelarului de a guverna pe baza unei majorități parlamentare stabile.
Și dacă Bundestagul alege între timp alt cancelar?
Există încă o frână constituțională importantă.
Dreptul președintelui federal de a dizolva Bundestagul după pierderea votului de încredere încetează dacă Parlamentul alege între timp, cu majoritatea membrilor săi, un alt cancelar.
Constituția încearcă astfel să favorizeze existența unui guvern susținut de o majoritate înaintea dizolvării Parlamentului.
Concluzie: cine decide de fapt?
„Vertrauensfrage” nu este un referendum asupra popularității cancelarului și nici un vot organizat automat după pierderea unor alegeri regionale.
Este un instrument constituțional prin care cancelarul întreabă Bundestagul dacă mai beneficiază de majoritatea parlamentară necesară.
Dacă pierde, nu este demis automat. Bundestagul nu este dizolvat automat. Și alegerile anticipate nu apar automat.
Cancelărul poate propune dizolvarea, iar președintele federal trebuie să ia propria decizie constituțională.
De aceea, întrebarea relevantă în cazul lui Friedrich Merz nu este doar dacă CDU a pierdut voturi în anumite landuri.
Întrebarea constituțională este dacă majoritatea din Bundestag continuă să susțină cancelarul și guvernul său.
