O hotărâre recentă a Tribunalului Regional al Muncii din Hamm (dosar nr. 14 SLa 145/25) a stârnit dezbateri aprinse în mediul profesional german. Instanța a decis că un angajat care a prezentat o adeverință medicală obținută exclusiv prin completarea unui chestionar online, fără consult video, telefonic sau fizic, poate fi concediat pe loc, fără avertisment prealabil.
Cazul care a dus la decizie: un „certificat medical” falsificat prin internet
Angajatul în cauză a transmis angajatorului o „Krankmeldung” (certificat de incapacitate temporară de muncă) care părea oficial, dar în realitate provenea de la o platformă privată ce oferea scutiri medicale online, fără niciun contact real cu un medic.
În document se preciza clar că adeverința a fost emisă „prin tele-diagnosticare” pe baza unui chestionar, iar semnătura aparținea unui „medic privat” identificat doar printr-o adresă de e-mail.
Judecătorii au considerat că angajatul a indus intenționat în eroare angajatorul, afirmând în mod fals că un medic a constatat personal incapacitatea de muncă.
Verdictul a fost categoric: „Angajatul a pretins în mod conștient, contrar adevărului, că o incapacitate de muncă a fost stabilită medical.”
Rezultatul: concediere imediată, fără avertisment.
Instanța: lipsa contactului medical = încălcare gravă a încrederii
Potrivit hotărârii, relația de muncă se bazează pe încredere reciprocă. Angajatorul trebuie să se poată baza pe veridicitatea documentelor medicale, fără a avea dreptul sau obligația de a verifica detaliile medicale ale salariatului.
Prin urmare, emiterea unui certificat fals sau nevalid – chiar dacă provenea de la o platformă online – reprezintă o încălcare gravă a obligațiilor contractuale.
Judecătorii au mai subliniat că, în astfel de cazuri, nu este necesară o avertizare prealabilă, deoarece fapta în sine este suficient de gravă pentru a justifica încetarea imediată a contractului de muncă.
Semnal de alarmă pentru era digitală: nu orice „telemedicină” este legală
Instanța din Hamm a transmis un mesaj cu valoare de precedent:
„O declarație medicală digitală este valabilă doar dacă medicul a avut contact real cu pacientul – fie prin video, telefon sau chat medical securizat.”
În lipsa unei astfel de interacțiuni, documentul emis nu are valoare legală și poate fi considerat fals.
Consecințele pot fi severe: pierderea locului de muncă și, în cazuri extreme, chiar urmărire penală pentru fraudă.
Context european – România încă ezită în digitalizarea sănătății
În timp ce Germania reglementează strict zona consultațiilor medicale online, România se află încă într-o fază incipientă a digitalizării serviciilor medicale.
Deși în 2020, în timpul pandemiei, s-a discutat despre posibilitatea emiterii de concedii medicale prin consultații online, sistemul românesc nu are încă o platformă unitară de telemedicină recunoscută oficial de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
În lipsa acesteia, teleconsultațiile rămân în zona gri a legislației, iar eliberarea de concedii medicale fără un contact real între medic și pacient ar fi la fel de contestabilă ca în Germania.
Mai mult, România nu are o infrastructură sigură pentru autentificarea medicilor în sistemul electronic, ceea ce face ca fenomenul „adeverințelor de boală false” să fie în continuare o problemă ascunsă, mai ales în mediul privat.
Concluzie: digitalizarea da, dar cu responsabilitate
Cazul de la Hamm arată că, în epoca inteligenței artificiale și a serviciilor medicale online, încrederea rămâne fundamentul oricărei relații profesionale.
O simplă „boală online” fără medic real poate costa scump – inclusiv locul de muncă și reputația profesională.
România ar trebui să învețe din această lecție: digitalizarea fără reglementare clară nu aduce progres, ci confuzie și abuzuri.
