BUCUREȘTI / BRUXELLES, 17 octombrie 2026 – Inteligența artificială este prezentată drept viitorul administrației, economiei și societății. Dar chiar conducerea Microsoft admite că modelele actuale nu pot fi tratate ca sisteme pe deplin fiabile. În timp ce marile companii tehnologice promovează utilizarea AI în tot mai multe domenii, aceleași companii dezvoltă și instrumentele prin care promit să țină sub control riscurile create de propria tehnologie.
Această contradicție a fost analizată într-un interviu publicat la 16 octombrie de Adevărul, în care cercetătorul Cătălin Buciumeanu discută implicațiile economice, politice și juridice ale strategiei Microsoft.
Mai întâi vindem tehnologia, apoi vindem și protecția împotriva ei?
La 10 octombrie 2026, directorul Microsoft, Satya Nadella, a publicat un eseu despre limitele modelelor AI și necesitatea unor mecanisme externe de control.
Cu doar câteva zile înainte, Microsoft anunțase disponibilitatea unor instrumente destinate administrării și restricționării agenților AI.
Problema nu este că o companie încearcă să își securizeze produsele. Problema apare atunci când aceeași companie furnizează tehnologia, stabilește mecanismele de protecție și controlează informațiile prin care clienții pot verifica siguranța acesteia.
Cătălin Buciumeanu avertizează că o asemenea situație poate crea dependență comercială și poate concentra puterea informațională în mâinile furnizorului.
Trebuie precizat că existența acestei strategii comerciale nu demonstrează, singură, intenția Microsoft de a împiedica reglementarea independentă.
Digitalizarea obligatorie poate transforma cetățeanul într-un dependent de sistem
Digitalizarea este prezentată aproape întotdeauna ca o simplificare a vieții.
Documente electronice, identificare digitală, administrație automatizată, dosare medicale informatizate și servicii publice accesibile online.
Dar ce se întâmplă când sistemul greșește?
Cine răspunde dacă un algoritm respinge o cerere, interpretează greșit un document sau contribuie la o decizie administrativă nedreaptă?
Și, mai ales, ce poate face cetățeanul dacă instituția nu îi mai oferă posibilitatea unei verificări umane reale?
Un sistem digital poate reduce birocrația. Dar dacă devine singura cale de acces la drepturi și servicii, orice eroare tehnică poate deveni un obstacol greu de depășit.
erich mocanu: „Nu trebuie să sacrificăm libertatea cetățeanului pentru confortul digital al statului”
Din perspectiva editorială susținută de Erich Mocanu, digitalizarea și inteligența artificială trebuie privite cu maximă precauție, mai ales atunci când sunt introduse în instituțiile publice.
O administrație care poate funcționa numai prin platforme digitale riscă să îi dezavantajeze pe cei care nu au acces la internet, nu dețin dispozitive compatibile sau nu pot utiliza noile tehnologii.
Cetățeanul nu trebuie obligat să devină utilizatorul unei platforme private pentru a-și exercita un drept garantat de lege.
Iar o decizie cu efecte juridice asupra unei persoane nu ar trebui lăsată exclusiv în seama unui sistem AI.
Cine controlează companiile care controlează informația?
Microsoft, Google, OpenAI și Anthropic dezvoltă propriile politici și mecanisme de securitate.
Aceste măsuri pot fi utile, dar nu pot înlocui controlul public independent.
Uniunea Europeană a adoptat AI Act, un cadru juridic care stabilește obligații diferențiate în funcție de riscurile sistemelor AI.
Însă simpla existență a unei legi nu garantează că autoritățile dispun de personalul, accesul tehnic și independența necesare pentru a verifica sistemele complexe.
Aici apare pericolul instituțional: statul poate avea autoritatea legală de a controla AI, dar poate depinde tehnic de companiile pe care trebuie să le supravegheze.
Erich Mocanu: progresul tehnologic nu trebuie confundat cu progresul democratic
Inteligența artificială poate avea aplicații utile în medicină, cercetare și activități administrative. Dar beneficiile sale nu justifică automat introducerea obligatorie în toate domeniile vieții.
Erich Mocanu susține o poziție critică față de extinderea AI și digitalizarea impusă cetățenilor, considerând că riscurile pentru autonomie, viața privată și libertatea individuală sunt insuficient discutate.
O societate liberă trebuie să păstreze alternative nedigitale, dreptul la intervenție umană, posibilitatea contestării deciziilor automatizate și responsabilitatea juridică a instituțiilor care utilizează AI.
Dacă o tehnologie este într-adevăr creată pentru a ajuta cetățeanul, atunci cetățeanul trebuie să aibă dreptul să o refuze atunci când utilizarea ei nu este indispensabilă și proporțională cu un scop legitim.
Viitorul nu trebuie să fie o alegere între supunerea față de algoritmi și excluderea din societate.
