Decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) în dosarul nr. 2948/1/2024 scoate la lumină o problemă gravă de transparență și răspundere în organizarea alegerilor. În acest caz, contestația formulată de dl. Mocanu Erich, ce viza anularea alegerilor parlamentare din 2024, a fost respinsă pe motivul „lipsei capacității de folosință” a Biroului Electoral Central (BEC).
Ce spune hotărârea ICCJ?
Conform deciziei, contestatorul a formulat o plângere împotriva unei „entități lipsite de capacitate de folosință”, având în vedere că Biroul Electoral Central și-a încetat activitatea la data de 13.12.2024. Instanța a declarat contestația ca fiind inadmisibilă, fără să analizeze fondul problemei:
„Admite excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a intimatului Biroul Electoral Central, invocată din oficiu. Anulează contestaţia formulată de contestatorul Mocanu Erich, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de capacitate de folosinţă. Definitivă.”
Cine răspunde pentru erorile BEC?
Această decizie pune o întrebare esențială: Cine răspunde pentru eventualele greșeli sau abuzuri ale Biroului Electoral Central, dacă această entitate nu mai are capacitate de folosință după alegeri?
Deși Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) preia arhivele și documentele gestionate de BEC, ICCJ consideră că aceasta nu este succesoarea în drepturi și obligații a Biroului. Prin urmare, orice contestație devine imposibil de soluționat după dizolvarea BEC.
Este justiția transparentă și independentă?
Această situație ridică suspiciuni legate de independența actului de justiție și de transparența proceselor electorale:
- Lipsa răspunderii: Decizia ICCJ confirmă că BEC, ca instituție temporară, nu poate fi tras la răspundere după încetarea activității sale.
- Imposibilitatea contestării: Alegătorii și candidații rămân fără instrumente eficiente de a contesta deciziile sau erorile BEC, ceea ce subminează încrederea în procesul electoral.
- Întrebări privind legalitatea: De ce AEP, ca instituție permanentă, nu preia și răspunderea pentru actele BEC, având în vedere că gestionează documentele acestuia?
Ce urmează?
În contextul acestei decizii, ne întrebăm dacă mai putem vorbi despre un act de justiție corect și temeinic. Cine protejează drepturile alegătorilor și garantează integritatea alegerilor, dacă nicio instituție nu își asumă responsabilitatea?
Opinia publică așteaptă răspunsuri clare din partea autorităților și o reformă urgentă a cadrului legal care reglementează organizarea și contestarea alegerilor.
Vrei să fii la curent cu toate știrile de pe voceapoporului.eu? Apasă pe linkul grupului nostru de WhatsApp și intră acum pentru a nu rata nici o informație importantă! https://voceapoporului.eu/whatsapp/
