Berlin, 19 iulie 2025 – Cancelarul german Friedrich Merz a provocat rumoare în cercurile eurocrate după ce, într-o conferință de presă la Berlin, a exprimat „o anumită îngrijorare” privind posibila ascensiune a extremei drepte în Franța și Polonia. Declarațiile sale, preluate de AFP și Reuters, vin într-un moment de criză profundă de legitimitate a proiectului european, iar reacțiile nu au întârziat să apară din ambele tabere – pro-suveranitate și globaliste.
O privire către Franța… cu frică?
Întrebat despre viitoarele alegeri prezidențiale din Franța (programate pentru aprilie 2027), Merz a declarat că urmărește cu „o anumită îngrijorare” dinamica electorală de acolo, unde forțele naționaliste și eurosceptice, precum cele conduse de Jordan Bardella și Marine Le Pen, sunt în ascensiune vertiginoasă.
Cu alte cuvinte, șeful guvernului de la Berlin nu se teme că Franța va eșua, ci că va avea curajul să iasă din corsetul ideologic de la Bruxelles. Iar asta ar putea reprezenta o lovitură de grație pentru visul federalist.
🇵🇱 Polonia, țap ispășitor pentru eșecul globaliștilor
Friedrich Merz a vorbit și despre alegerile din Polonia, desfășurate la 1 iunie, unde candidatul opoziției naționaliste, Karol Nawrocki, a câștigat în fața alianței pro-Bruxelles conduse de Donald Tusk. Cancelarul german a spus că și-ar fi dorit „un rezultat diferit”.
Cu alte cuvinte: democrația e bună doar când votează „corect”.
Această dublă mărturisire – regretul pentru votul suveranist din Polonia și teama față de rezultatul din Franța – scoate la lumină panica elitelor europene în fața deșteptării populare. De ce? Pentru că adevărata întrebare nu mai este „cum salvăm UE?”, ci „cine o mai vrea cu adevărat?”.
Autocritică tardivă: UE e lentă, birocratică și ruptă de realitate
Într-un moment de aparentă sinceritate, Merz a recunoscut că instituțiile UE sunt „prea reglementate, pentru a nu spune prea birocratizate”, și reacționează „extrem de lent la anumite evoluții”.
Așadar, însuși cancelarul Germaniei admite ceea ce milioane de europeni strigă de ani de zile: Bruxelles-ul este un colos administrativ care consumă, în loc să construiască. Inovația? Îngropată în hârtii. Migrația? Scăpată de sub control. Securitatea? O glumă. Competitivitatea economică? În cădere liberă.
Soluția Merz: mai multă UE, nu mai multă națiune
Cu toate acestea, în ciuda diagnosticului corect, tratamentul propus de Merz este greșit: „îmbunătățirea UE” și nu retragerea competențelor către statele naționale.
El pledează pentru „concentrarea asupra sarcinilor importante” în cadrul Uniunii – migrație, securitate, economie. Dar ignoră realitatea: tocmai pentru că Bruxelles-ul a acaparat aceste domenii, națiunile au eșuat în a răspunde nevoilor cetățenilor lor.
Luptele viitorului: 2027 va fi anul suveranității sau al falimentului european?
Cu alegeri-cheie programate în 2027 în Franța (prezidențiale) și Polonia (legislative), ambele state se pregătesc pentru un nou val de reacție populară împotriva dictatului eurocrației. Emmanuel Macron nu va mai putea candida, iar șansa unei resetări ideologice în Franța este reală. La fel, în Polonia, alianțele globaliste sunt în pierdere de teren.
Merz știe acest lucru. De aceea se teme. De aceea vorbește despre „pericolul extremei drepte” – un clișeu propagandistic menit să intimideze, nu să argumenteze.
Concluzie: Merz nu apără Europa, ci sistemul care o sufocă
Declarațiile cancelarului german sunt importante nu pentru ce spun, ci pentru ce trădează: o elită ruptă de popor, care în loc să înțeleagă voința națiunilor, o condamnă, o teme și o discreditează.
Nu extrema dreaptă e problema. Problema e extrema aroganță a celor care au transformat visul european într-un coșmar birocratic și anti-democratic.
Hai în comunitatea de WhatsApp: VoceaPoporului
2027 poate deveni anul trezirii. Dar numai dacă popoarele vor continua să lupte pentru dreptul lor de a decide.
