Germania, țara care a făcut din automobil un simbol al preciziei, calității și prosperității, primește o nouă lovitură. mercedes-benz, unul dintre cele mai cunoscute nume ale industriei germane, a decis să suspende investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează inclusiv închiderea unor unități de producție. În timp ce constructorii chinezi câștigă teren pe piața mondială, simbolul german al automobilului de lux se confruntă cu o întrebare pe care, cu numai câteva decenii în urmă, puțini și-ar fi imaginat-o: mai merită să produci automobile în Germania?
Când steaua Mercedes începe să pălească
A fost o vreme când inscripția „Made in Germany” reprezenta o garanție aproape incontestabilă. Automobilele germane erau admirate pentru inginerie, fiabilitate și performanță. Mercedes-Benz nu era doar o marcă de automobile, ci una dintre cărțile de vizită ale economiei germane.
Astăzi, tocmai acest simbol transmite un mesaj dureros: producția în Germania a devenit atât de costisitoare încât conducerea companiei pune sub semnul întrebării viitorul unor fabrici.
Potrivit informațiilor publicate la 12 noiembrie de BILD și confirmate de Reuters, Handelsblatt și televiziunea publică germană, conducerea Mercedes-Benz a hotărât să oprească, pentru moment, toate investițiile suplimentare în unitățile sale germane.
Nu este vorba despre închiderea imediată a fabricilor, ci despre o măsură de presiune într-un conflict privind reducerea costurilor. Dar simplul fapt că Mercedes discută serios despre închiderea unor fabrici germane reprezintă un semnal de alarmă.
Două fabrici ar putea dispărea. Dar ce se întâmplă cu oamenii?
Conducerea Mercedes-Benz a avertizat că, în lipsa unor reduceri de costuri, ar putea fi închise două unități: o fabrică de asamblare a automobilelor și una care produce componente pentru sistemele de propulsie.
Deocamdată, nu există o decizie definitivă privind închiderea acestora și nici o listă oficială a fabricilor care ar urma să dispară.
Mercedes are unități importante în Sindelfingen, Rastatt, Bremen, Stuttgart, Berlin, Hamburg și alte localități germane.
În spatele fiecărei fabrici există însă mult mai mult decât hale, roboți și linii de asamblare. Există familii care își plătesc locuințele din salariile obținute acolo, tineri care și-au început ucenicia, firme mici care furnizează componente și orașe întregi a căror economie depinde de industria auto.
Când dispare o fabrică, nu dispare doar o siglă de pe o clădire. Poate dispărea siguranța economică a unei comunități.
Angajații trebuie să muncească mai mult pentru aceiași bani
Conducerea Mercedes susține că o oră de producție în Germania poate costa, în anumite situații, de până la cinci ori mai mult decât în fabricile din Europa de Est.
Pentru a reduce cheltuielile, compania solicită concesii din partea angajaților, inclusiv prelungirea timpului de lucru fără majorarea corespunzătoare a salariului. Sunt discutate și reduceri ale unor plăți suplimentare, precum participarea la profit, primele de concediu sau cele de Crăciun.
Sindicatul IG Metall și reprezentanții angajaților se opun reducerii drepturilor negociate colectiv.
Aici apare una dintre cele mai dureroase contradicții ale economiei germane: muncitorului care a contribuit la construirea prestigiului Mercedes i se cere acum să accepte condiții mai puțin avantajoase pentru ca producția să rămână în Germania.
Dar cât din această criză poate fi rezolvată numai prin reducerea costurilor salariale?
Și ce responsabilitate au deciziile conducerii, costurile energiei, birocrația, fiscalitatea și strategia industrială a Germaniei?
china nu mai copiază doar automobile. China concurează cu Germania
Ani la rând, constructorii germani au privit piața chineză drept una dintre cele mai importante surse de creștere.
Între timp, producătorii chinezi au investit masiv în automobile electrice, baterii, software și noi tehnologii de producție.
Companii precum BYD au demonstrat că industria chineză nu mai poate fi tratată doar ca un producător de automobile ieftine.
Concurența a devenit serioasă inclusiv în segmentele tehnologice în care Germania se considera un lider incontestabil.
Mercedes-Benz recunoaște că se confruntă cu presiunea concurenței chineze, scăderea cererii și dificultăți comerciale internaționale.
Dar ar fi prea simplu să spunem că Germania pierde numai pentru că producătorii chinezi au devenit mai competitivi.
China a investit, a dezvoltat capacități industriale și a câștigat experiență. În același timp, Germania trebuie să răspundă pentru propriile decizii economice și industriale.
Nu chinezii au obligat Germania să aibă costuri de producție ridicate. Nu chinezii au negociat contractele colective germane și nu chinezii au stabilit strategia industrială a Mercedes-Benz.
Concurența vine din exterior, dar multe dintre problemele industriei germane trebuie rezolvate în interior.
De la „Made in Germany” la „Made in Tanganika”?
Titlul este, desigur, o ironie amară. Nu există un anunț potrivit căruia Mercedes-Benz și-ar muta producția în Tanganika, denumirea istorică a unei regiuni din actuala Tanzanie.
Dar metafora descrie o teamă reală: ce se întâmplă atunci când o marcă germană devine tot mai puțin dependentă de fabricile din Germania?
Dacă automobilele sunt proiectate, asamblate sau produse tot mai mult în alte țări, ce mai rămâne din prestigiul industrial care a făcut celebră expresia „Made in Germany”?
Nimeni nu contestă dreptul unei companii de a investi peste hotare. Mercedes-Benz este o companie internațională și produce de mult timp automobile în afara Germaniei.
Problema apare atunci când investițiile în propria țară sunt suspendate, iar închiderea unor fabrici devine o opțiune reală.
Pentru o economie construită în jurul industriei, acesta nu este un detaliu. Este o avertizare.
O țară care pierde fabrici riscă să piardă și viitorul generațiilor următoare
Criza Mercedes nu este izolată. Volkswagen, Audi și numeroși furnizori din industria auto germană trec prin restructurări, reduceri de costuri și transformări dificile.
Germania se află în fața unei provocări majore: cum poate păstra locurile de muncă industriale, rămânând în același timp competitivă într-o lume în care automobilele electrice, tehnologia digitală și concurența internațională schimbă regulile pieței?
Soluția nu poate fi doar să li se ceară muncitorilor să lucreze mai mult pentru aceiași bani.
Este nevoie și de investiții în tehnologie, energie competitivă, infrastructură, calificare profesională și de o politică economică în care producția industrială să aibă un viitor.
Altfel, există riscul ca Germania să rămână cu mărcile sale celebre, dar cu tot mai puține fabrici care să le dea viață.
Concluzie: Nu steaua Mercedes este cea mai mare pierdere. Ci ceea ce reprezintă ea.
Este trist să vezi cum o țară care a învățat lumea să admire automobilele germane ajunge să se întrebe dacă își mai permite să le construiască acasă.
Este trist pentru muncitorii care au dedicat zeci de ani acestor fabrici.
Este trist pentru generațiile care au crescut cu ideea că meseria de mecanic, inginer sau specialist în industria auto înseamnă stabilitate și un viitor sigur.
Și este trist pentru Germania, deoarece industria nu înseamnă numai profitul unei companii. Înseamnă competență, independență economică, locuri de muncă și capacitatea unei țări de a produce bunurile de care lumea are nevoie.
Mercedes-Benz nu a părăsit Germania. Fabricile nu au fost închise. Dar faptul că asemenea scenarii sunt discutate ar trebui să fie suficient pentru ca întreaga țară să se întrebe încotro se îndreaptă.
Când până și Mercedes se întreabă dacă mai poate produce rentabil în Germania, problema nu mai este doar a unui constructor de automobile. Este problema viitorului industrial al Germaniei.
