BUCUREȘTI – O fotografie a votului electronic din Camera Deputaților ridică o întrebare incomodă pentru aur. La votul final asupra PL-x 528/2026, devenit ulterior Legea nr. 171/2026, toți cei 45 de deputați AUR prezenți au votat PENTRU. Legea creează cadrul bugetar pentru o operațiune legată de oferta OMV Petrom privind 49,9 TWh de gaze naturale, evaluată în documentația legislativă la aproximativ 2,433 miliarde de euro, fără TVA și accize. Grupul parlamentar PACE – Întâi România atacă acum frontal AUR și întreabă unde se termină discursul suveranist și unde începe votul parlamentar.
Imaginea consultată de VoceaPoporului.eu provine din sistemul de vot electronic al Camerei Deputaților și indică votul final din 31 iulie 2026, ora 13:53, pentru PL-x 528/2026 – „Proiect de Lege privind unele măsuri bugetare”.
Rezultatul general: 262 voturi PENTRU, 7 ÎMPOTRIVĂ și 11 abțineri, din 280 de deputați prezenți. Același rezultat este consemnat și în bazele de date care preiau voturile Parlamentului.
Dar distribuția pe grupuri parlamentare este cea care transformă un vot aparent tehnic într-o controversă politică.
45 de deputați AUR prezenți. 45 au votat PENTRU
Potrivit tabelului oficial din imaginea votului:
| Grup parlamentar | Prezenți | Pentru | Împotrivă | Abțineri |
|---|---|---|---|---|
| PSD | 86 | 86 | 0 | 0 |
| AUR | 45 | 45 | 0 | 0 |
| PNL | 49 | 49 | 0 | 0 |
| USR | 35 | 35 | 0 | 0 |
| SOS România | 11 | 10 | 0 | 1 |
| UDMR | 19 | 19 | 0 | 0 |
| Minorități | 13 | 13 | 0 | 0 |
| UPR | 15 | 3 | 2 | 10 |
| Neafiliați | 7 | 2 | 5 | 0 |
În cazul AUR nu există, așadar, nicio ambiguitate la Camera Deputaților: niciun vot împotrivă și nicio abținere dintre cei 45 de deputați AUR prezenți.
Acesta este punctul de la care pornește atacul politic lansat la 13 septembrie de Grupul parlamentar PACE – Întâi România.
Formațiunea acuză AUR că practică ceea ce numește ironic un „suveranism de duminică”: discurs dur despre resursele naționale și companiile străine, dar un comportament diferit atunci când ajunge în fața butonului de vot din Parlament.
Despre ce bani vorbim: 49,9 TWh și aproximativ 2,433 miliarde de euro
Miza economică este considerabilă.
Documentația legislativă leagă măsura de oferta transmisă statului român de OMV Petrom la 8 mai 2026, în contextul dreptului de preempțiune prevăzut de legislația offshore.
Cantitatea ofertată este de:
49,9 TWh = 49.900.000 MWh.
Prețul indicat:
48,752 euro/MWh.
Calculul rezultat:
49.900.000 × 48,752 € = aproximativ 2.432.724.800 euro.
Adică aproape 2,433 miliarde de euro, respectiv aproximativ 12,79 miliarde de lei la cursul utilizat în documentația proiectului, fără TVA și accize.
Legea permite Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale – ANRSPS – să asigure cadrul bugetar necesar pentru achizițiile de gaze rezultate din exercitarea dreptului prevăzut de Legea offshore.
Prin urmare, formularea riguroasă nu este pur și simplu că Parlamentul „a dat 2,4 miliarde OMV”, ci că a creat cadrul bugetar necesar unei operațiuni de achiziție asociate ofertei OMV Petrom.
Diferența este juridic importantă.
BNS a cerut intervenția CSAT
Controversa nu provine numai de la PACE.
Blocul Național Sindical a solicitat public președintelui României analizarea problemei în Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
BNS a avertizat că o operațiune de asemenea dimensiune poate produce efecte asupra bugetului, facturilor populației, prețurilor energiei electrice, industriei și competitivității economiei românești.
Sindicaliștii au întrebat inclusiv ce se întâmplă dacă prețul pieței va ajunge sub nivelul de 48,752 euro/MWh.
La 8 septembrie, BNS a mers mai departe și a solicitat Parlamentului constituirea unei comisii de anchetă privind situația din sectoarele energiei electrice și gazelor naturale.
Așadar, discuția privind oportunitatea economică a operațiunii nu poate fi redusă la o simplă dispută PACE–AUR.
Petrișor Peiu și o întrebare incomodă
Comunicatul PACE îl nominalizează în mod special pe liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, susținând că acesta nu ar fi votat la votul din Senat.
PACE pune acest lucru în legătură politică cu faptul că Peiu deține acțiuni OMV Petrom.
Această ultimă informație poate fi verificată independent.
Potrivit datelor din declarația sa de avere relatate de mai multe publicații, portofoliul lui Peiu includea acțiuni la SN Petrom SA în valoare declarată de aproximativ 1,215 milioane lei, alături de participații la Romgaz, Hidroelectrica, Transgaz, Nuclearelectrica și alte societăți listate.
Simpla deținere legală și declarată a unor acțiuni nu demonstrează în sine existența unui conflict de interese și nici vreo faptă ilegală.
Dar din punct de vedere politic, întrebarea PACE rămâne legitimă: dacă un parlamentar alege să nu participe la un vot care privește o operațiune legată de o companie la care deține acțiuni, opinia publică poate cere explicația acelei decizii.
Și SOS România? 10 pentru, unul s-a abținut
Imaginea votului arată o situație aproape la fel de categorică pentru SOS România.
Dintre cei 11 deputați SOS România prezenți, 10 au votat pentru, iar unul s-a abținut.
Niciun deputat SOS România nu a votat împotrivă.
Acest lucru este relevant deoarece și SOS România își construiește o parte importantă a discursului politic în jurul suveranității și controlului românesc asupra resurselor naționale.
Atenție la cifra de „936 milioane de euro”
Comunicatul PACE face însă o afirmație pe care VoceaPoporului.eu nu o poate prezenta drept pierdere dovedită.
Dacă facem pur matematic comparația între 48,752 €/MWh și un reper ipotetic de 30 €/MWh, rezultatul este:
La 48,752 €/MWh: aproximativ 2,433 miliarde €
La 30 €/MWh: aproximativ 1,497 miliarde €
Diferență: aproximativ 936 milioane €.
Matematica este corectă.
Dar de aici nu rezultă automat că statul român „a pierdut 936 milioane de euro”.
Pentru a demonstra o pierdere economică reală trebuie cunoscute prețurile de piață relevante în perioada efectivă de livrare, condițiile contractuale, costurile, obligațiile privind rezervele strategice și alternativele reale pe care le avea statul.
BNS însuși formulează problema ca pe un risc ce trebuie analizat, inclusiv în ipoteza în care prețul de piață va fi inferior celui contractat.
Aceasta este o diferență esențială între critică politică și fapt economic demonstrat.
Gaz românesc pentru Germania: contractul cu Uniper există. Dar prețul nu este public
Există însă o altă întrebare importantă.
OMV Petrom a încheiat contracte pentru gaze provenite din Neptun Deep cu compania germană Uniper.
Reuters a relatat încă din 2025 despre un acord pentru furnizarea către Uniper a aproximativ 15 TWh de gaze pe o perioadă de cinci ani, începând din 2027.
OMV confirma în februarie 2026 existența contractelor cu Uniper și cu Energocom.
Însă există o problemă cu afirmația din comunicatul PACE potrivit căreia gazele destinate Germaniei ar fi fost contractate la 30 €/MWh:
prețul comercial al contractului OMV Petrom–Uniper nu este public.
Din acest motiv, VoceaPoporului.eu nu poate afirma drept fapt că „Germania cumpără cu 30 €, iar România cu 48,752 €” fără apariția unui document contractual sau a unei alte surse verificabile.
Și tocmai aceasta poate deveni întrebarea corectă adresată autorităților:
Dacă statul român angajează miliarde de euro pentru gazele din Neptun Deep, pe ce analiză economică a fost stabilită oportunitatea prețului de 48,752 €/MWh și cum se raportează acesta la celelalte contracte comerciale pentru aceeași resursă?
PACE: „Uitați-vă la vot”
Grupul PACE – Întâi România susține că senatorii săi prezenți la votul din Senat au votat împotriva proiectului și transformă acest episod într-un atac direct asupra credibilității suveraniste a AUR.
În Camera Deputaților, imaginea votului pe care am verificat-o nu conține o coloană PACE, astfel încât nu vom atribui cele șapte voturi CONTRA din Cameră parlamentarilor PACE.
În schimb, un lucru poate fi afirmat fără interpretări în cazul Camerei:
45 de deputați AUR au fost prezenți. Toți cei 45 au votat PENTRU.
Iar fotografia votului este poate mai puternică decât orice discurs politic.
VoceaPoporului.eu: suveranismul trebuie verificat prin vot, indiferent de partid
Aici problema depășește disputa dintre PACE și AUR.
Un partid poate susține că este suveranist. Altul poate susține că este mai suveranist. Alegătorul nu este obligat să creadă niciunul dintre ele pe cuvânt.
Există un instrument mult mai simplu: votul parlamentar.
Când sunt în joc resurse naturale românești și angajamente de ordinul miliardelor de euro, cetățeanul are dreptul să știe cine a votat, ce a votat și, mai ales, de ce a votat astfel.
De aceea, AUR ar trebui să explice public de ce 45 din 45 de deputați AUR prezenți au considerat că PL-x 528/2026 merită votul lor.
La fel trebuie să explice PSD, PNL, USR și UDMR, ale căror grupuri prezente au votat integral pentru.
Iar cei care au votat împotrivă trebuie să explice alternativa pe care o propuneau pentru asigurarea rezervelor și securității energetice a României.
Pentru că există o diferență între slogan și mandat parlamentar.
În campanie vorbește partidul. În Parlament votează alesul. Iar tabela de vot rămâne.
NOTĂ EDITORIALĂ
VoceaPoporului.eu a separat în acest articol afirmațiile politice din comunicatul PACE – Întâi România de informațiile pe care le-am putut verifica independent. Votul de 45/45 al deputaților AUR din Camera Deputaților este susținut inclusiv de imaginea sistemului de vot furnizată redacției. Valoarea de aproximativ 2,433 miliarde euro și prețul de 48,752 €/MWh apar în documentația operațiunii și sunt confirmate de surse independente.
Nu prezentăm însă diferența teoretică de 936 milioane euro drept „pierdere dovedită”, iar presupusul preț de 30 €/MWh al contractului cu Uniper nu este confirmat public. Contractul Uniper există, însă condițiile comerciale nu au fost făcute publice.
