Introducerea Cărții Electronice de Identitate ridică o întrebare importantă: poate statul să oblige cetățeanul să accepte un act de identitate cu cip? Legislația actuală oferă o alternativă: Cartea de Identitate Simplă (CIS), care nu conține cip și date electronice.
Nu ești obligat să alegi Cartea Electronică de Identitate. Dacă îndeplinești condițiile legale, poți opta pentru Cartea de Identitate Simplă – CIS, fără cip și fără date electronice.
Ce spune legea?
Textul esențial se găsește în OUG nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români.
Articolul 16 alin. (3) stabilește posibilitatea cetățenilor români de a opta pentru:
Conține un mediu electronic de stocare – cip – și permite inclusiv identificarea electronică și utilizarea ca document de călătorie în statele în care este recunoscută.
Nu conține date electronice. Este alternativa prevăzută de lege pentru cetățeanul care nu dorește carte electronică de identitate.
Pot cere din nou buletinul vechi?
Aici trebuie făcută o distincție foarte importantă.
Prin „buletinul vechi”, mulți români se referă la Cartea de Identitate model 1997, documentul mare, din plastic, pe care îl folosim de ani de zile.
Odată cu implementarea noilor documente, soluția pentru persoana care nu dorește CEI nu este, în principiu, emiterea unui nou document identic cu modelul 1997, ci Cartea de Identitate Simplă (CIS).
CIS este și ea de dimensiunea unui card bancar. Diferența fundamentală este că nu conține cip și nu conține date electronice.
Ce se întâmplă dacă pierd actualul buletin?
Pierderea actului de identitate trebuie declarată cu ocazia solicitării unui nou act de identitate.
Actul declarat pierdut, distrus sau furat devine nul de drept.
La solicitarea noului document, cetățeanul poate solicita documentul pentru care legea îi permite să opteze. Dacă nu dorește CEI, poate solicita Cartea de Identitate Simplă.
Dar dacă buletinul s-a deteriorat?
Și deteriorarea este o situație pentru care trebuie solicitat un nou act. Faptul că vechiul document s-a deteriorat nu transformă CEI într-o opțiune obligatorie.
Cetățeanul care nu dorește varianta electronică poate solicita CIS, în condițiile prevăzute de lege.
Dar dacă pur și simplu îmi expiră?
Principiul este același. Expirarea vechiului act nu înseamnă că cetățeanul trebuie automat să accepte CEI.
La solicitarea noului document poate opta pentru Cartea de Identitate Simplă, acolo unde sistemul este operațional și în condițiile stabilite pentru eliberarea acesteia.
CIS are cip? Se stochează amprentele pe ea?
Potrivit informațiilor oficiale ale Ministerului Afacerilor Interne, Cartea de Identitate Simplă nu conține date electronice.
Situația este diferită în cazul CEI. În mediul electronic al acesteia sunt înscrise, printre altele, imaginea facială și imaginile amprentelor a două degete, cu excepțiile prevăzute de lege.
Există însă un dezavantaj major al CIS
Cetățeanul trebuie să știe acest lucru înainte să aleagă.
Ministerul Afacerilor Interne precizează că această carte permite dovedirea identității pe teritoriul României, dar nu poate fi utilizată ca document de călătorie în afara României.
Această diferență este extrem de importantă inclusiv pentru milioanele de români care locuiesc sau muncesc în Germania, Italia, Spania, Austria și alte state europene.
Persoana care alege CIS și dorește să călătorească în străinătate trebuie să dispună de un document de călătorie valabil corespunzător, de exemplu pașaportul.
Unde se solicită Cartea de Identitate Simplă?
Există și aici o diferență importantă între CEI și CIS.
CEI poate fi solicitată, începând din 1 august 2025, la orice serviciu public comunitar pentru evidența persoanelor, indiferent de domiciliul sau reședința solicitantului.
CIS poate fi solicitată numai în România și numai la serviciul public comunitar competent pentru locul de domiciliu.
Această limitare este deosebit de relevantă pentru românii din diaspora.
Cât costă?
Acestea sunt tarifele comunicate în prezent de autorități.
Ce trebuie să spui la Evidența Persoanelor?
Dacă nu dorești CEI, este important să nu formulezi cererea vag prin „vreau buletinul vechi”.
„Doresc să solicit eliberarea unei Cărți de Identitate Simple – CIS, în conformitate cu art. 16 alin. (3) din OUG nr. 97/2005.”
Dacă solicitarea este refuzată într-o situație în care persoana îndeplinește condițiile legale, este prudent să se solicite motivarea refuzului în scris și indicarea temeiului legal, pentru ca situația să poată fi verificată sau, dacă este cazul, contestată pe căile legale.
Digitalizarea statului nu trebuie confundată cu dispariția dreptului cetățeanului de a alege
Cartea electronică poate avea avantaje reale: poate facilita accesul la servicii digitale, oferă funcții de identificare electronică și poate fi utilizată ca document de călătorie în statele care o recunosc.
Dar avantajele tehnologice nu justifică prezentarea unei opțiuni facultative drept obligație.
În forma actuală a legislației românești, statul însuși recunoaște alternativa: Cartea de Identitate Simplă.
Cetățeanul trebuie informat despre ambele variante, despre avantajele și dezavantajele lor și trebuie lăsat să decidă în limitele legii.
Concluzia
Dacă actuala carte de identitate expiră, este pierdută, furată sau deteriorată, existența noului sistem electronic nu înseamnă automat că cetățeanul este obligat să accepte CEI.
Alternativa legală este Cartea de Identitate Simplă (CIS). Aceasta nu conține date electronice, dar are un dezavantaj major: nu poate fi folosită ca document de călătorie în străinătate.
Pentru românii din diaspora, alegerea trebuie făcută cu atât mai atent, deoarece CIS se solicită numai în România, la serviciul competent pentru domiciliu.
PNRR, CEI și CIS: ce se întâmplă în realitate cu alegerea cetățeanului?
Introducerea pe scară largă a Cărții Electronice de Identitate (CEI) este legată direct și de angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență – PNRR.
În Componenta 7 – Transformare digitală, Investiția 8, România a introdus proiectul privind „Cartea de identitate electronică și semnătura digitală”. În documentația PNRR aferentă Țintei 173 a fost prevăzută emiterea Cărții Electronice de Identitate pentru milioane de cetățeni.
România și-a asumat în documentația PNRR o țintă de 5 milioane de cetățeni pentru care să fie emisă Cartea Electronică de Identitate.
Sute de milioane de lei pentru implementarea CEI
Pentru proiectul „Stimularea adoptării cărții electronice de identitate de către cetățenii români”, contractul de finanțare semnat în aprilie 2024 avea o valoare totală de aproximativ 410,7 milioane de lei.
Din această sumă, aproximativ 345,15 milioane de lei reprezentau valoarea eligibilă din PNRR.
Separat, Ministerul Afacerilor Interne a indicat pentru Investiția 8 – „Cartea de identitate electronică și semnătura digitală” o alocare financiară PNRR de 129 milioane de euro. Această alocare nu trebuie confundată cu valoarea contractului individual menționat anterior.
Primele milioane de CEI, susținute din fonduri europene
Documentele oficiale ale Ministerului Afacerilor Interne arată că finanțarea europeană a fost utilizată inclusiv pentru susținerea emiterii primelor milioane de Cărți Electronice de Identitate.
Acesta este și contextul în care prima CEI a fost oferită gratuit cetățenilor eligibili în cadrul mecanismului finanțat prin PNRR.
Pe hârtie ai de ales: CEI sau CIS
Autoritățile pot spune, corect din punct de vedere formal, că cetățeanul nu este obligat să solicite CEI, deoarece există și Cartea de Identitate Simplă – CIS.
Dar pentru cetățean este esențială o altă întrebare: oferă CIS aceleași posibilități ca CEI sau ca vechea Carte de Identitate?
Răspunsul este NU.
| Document | Cip | Amprente pe cip | Document de călătorie |
|---|---|---|---|
| Vechea Carte de Identitate | NU | NU | DA* |
| CIS – Carte de Identitate Simplă | NU | NU | NU |
| CEI – Carte Electronică de Identitate | DA | DA** | DA |
* Vechea Carte de Identitate poate fi utilizată ca document de călătorie
atât timp cât documentul respectiv rămâne valabil și recunoscut potrivit
regulilor de tranziție aplicabile.
** Amprentele sunt înscrise pe suportul electronic al CEI în condițiile
și cu excepțiile prevăzute de legislația aplicabilă.
Aici apare adevărata problemă: CIS nu este document de călătorie
Vechea Carte de Identitate românească nu avea cip și nu avea amprente stocate electronic, dar românii au putut să o folosească pentru călătorii în Uniunea Europeană și în alte state care o recunosc.
Noua alternativă fără cip – CIS – nu mai oferă această posibilitate.
Cetățeanul care refuză CEI poate solicita CIS, dar nu poate utiliza CIS pentru a călători în străinătate așa cum a utilizat vechea Carte de Identitate.
Ce înseamnă aceasta pentru românii din Germania și diaspora?
Pentru milioanele de români care locuiesc în Germania, Italia, Spania, Austria, Franța sau în alte state europene, diferența este enormă.
Un cetățean poate spune:
Statul îi permite să solicite CIS.
Dar dacă același cetățean spune:
atunci CIS nu îi mai este suficientă.
În practică, pentru călătoriile internaționale, cetățeanul care nu dorește CEI trebuie să aibă un alt document de călătorie valabil, în principal pașaportul.
CEI sau CIS + pașaport
Pentru cetățeanul care dorește să continue să călătorească internațional folosind cartea de identitate, CEI devine în practică documentul necesar. Dacă refuză CEI și alege CIS, trebuie să utilizeze un alt document de călătorie valabil, precum pașaportul.
CEI conține date biometrice
CEI nu este numai o versiune mai mică a vechiului buletin. Documentul conține un suport electronic pe care sunt stocate datele prevăzute de legislație, inclusiv date biometrice.
În condițiile prevăzute de lege, sunt înscrise pe cip și imaginile amprentelor a două degete ale titularului.
Autoritățile precizează că amprentele colectate pentru personalizarea documentului sunt ulterior șterse din bazele de producție conform procedurilor aplicabile. Datele biometrice necesare documentului rămân însă înscrise pe cipul CEI.
PNRR nu spune textual „fiecare român este obligat să accepte cipul”. Dar efectul trebuie explicat complet
Este important ca această discuție să nu fie falsificată nici într-o direcție, nici în cealaltă.
PNRR nu conține o formulare prin care fiecare cetățean român este obligat individual să accepte CEI și amprentarea.
Dar România și-a asumat prin PNRR o țintă de emitere în masă a CEI, a primit finanțare pentru implementarea și stimularea adoptării acesteia, iar în paralel vechea Carte de Identitate este eliminată treptat.
Alternativa fără cip – CIS – există, însă nu păstrează funcția de document de călătorie pe care o avea vechea Carte de Identitate.
Cât de liberă este alegerea dacă alternativa nu oferă aceleași posibilități?
Autoritățile pot afirma că CEI este opțională deoarece cetățeanul poate solicita CIS.
Dar pentru o informare corectă trebuie spusă și a doua jumătate a adevărului: CIS nu este echivalentă funcțional cu CEI și nici cu vechea Carte de Identitate în ceea ce privește călătoriile.
Pentru cetățeanul care nu dorește cipul și stocarea datelor biometrice pe acesta, există CIS. Dar dacă dorește să călătorească în străinătate, va avea nevoie de un document de călătorie separat.
A spune numai „CEI nu este obligatorie, pentru că există CIS” fără a spune că CIS nu este document de călătorie înseamnă a prezenta cetățeanului doar jumătate din realitatea care îl privește.
Hai în comunitatea de WhatsApp: VoceaPoporului
Întrebarea legitimă pentru autoritățile române este, prin urmare: de ce alternativa fără cip nu a fost construită astfel încât să păstreze, în limitele permise de normele europene, cât mai multe dintre funcțiile vechii Cărți de Identitate?
