În plină dezbatere europeană privind securitatea energetică și independența față de resursele externe, Germania a pornit oficial procesul de reprivatizare al unuia dintre cei mai importanți jucători din sectorul energetic: Uniper. Decizia marchează începutul retragerii statului german dintr-o companie pe care a fost obligat să o salveze în timpul crizei energetice provocate de reducerea drastică a livrărilor de gaz rusesc în anul 2022.
Procesul a fost anunțat printr-o ofertă publicată în prestigioasa publicație financiară Financial Times și reprezintă primul pas către revenirea companiei în sectorul privat.
Cum a ajuns Germania să naționalizeze Uniper
În 2022, după reducerea și ulterior întreruperea livrărilor de gaze rusești către Europa, Uniper — unul dintre principalii importatori și distribuitori de gaze naturale ai Germaniei — s-a confruntat cu costuri explozive. Compania era obligată contractual să furnizeze gaz clienților, însă a fost nevoită să cumpere cantități suplimentare de pe piețele internaționale la prețuri mult mai ridicate.
Presiunea financiară a devenit rapid imposibil de susținut.
Guvernul federal german a intervenit atunci cu un pachet de salvare estimat la aproximativ 13,5 miliarde euro, evitând colapsul companiei și posibile efecte în lanț asupra alimentării cu energie a economiei germane. În urma intervenției, statul german a preluat aproximativ 99,12% din acțiunile Uniper.
Pentru mulți economiști, acea intervenție a reprezentat una dintre cele mai mari naționalizări economice din istoria recentă a Germaniei.
Berlinul încearcă acum revenirea la piața liberă
Guvernul german analizează simultan două scenarii:
- atragerea unor investitori strategici pe termen lung;
- listarea companiei la bursă printr-o ofertă publică.
Autoritățile nu exclud o combinație între cele două variante.
Totuși, din cauza importanței critice a infrastructurii energetice, Germania intenționează să păstreze permanent o participație strategică de 25% plus o acțiune, ceea ce ar permite statului să influențeze deciziile esențiale privind securitatea energetică.
Această structură este întâlnită uneori în sectoarele considerate vitale pentru funcționarea statului: energie, apărare sau transporturi strategice.
Presiunea Bruxelles-ului: Germania trebuie să reducă participația până în 2028
Procesul de vânzare nu este exclusiv o alegere economică internă.
În momentul aprobării ajutorului de stat pentru salvarea Uniper, Comisia Europeană a impus condiții clare privind reducerea participației guvernului federal. Potrivit acestor obligații, Germania trebuie să își diminueze deținerile până cel târziu la sfârșitul anului 2028.
Astfel, Berlinul trebuie să găsească un echilibru delicat între respectarea regulilor europene privind concurența și menținerea controlului asupra unei companii considerate esențiale pentru stabilitatea energetică.
O lecție a crizei energetice europene
Cazul Uniper rămâne unul dintre cele mai clare exemple despre cât de rapid poate deveni vulnerabil un sistem energetic dependent de surse externe.
Criza din 2022 a obligat state europene să intervină direct în economie pentru a preveni colapsuri industriale și sociale. Astăzi, Germania încearcă să inverseze acel proces și să readucă în sectorul privat o companie pe care, cu doar câțiva ani în urmă, a considerat-o prea importantă pentru a fi lăsată să cadă.
Hai în comunitatea de WhatsApp: VoceaPoporului
Întrebarea rămâne însă deschisă: poate piața liberă garanta singură securitatea energetică într-o Europă marcată de tensiuni geopolitice și volatilitate pe piețele resurselor?
