În ediția de ieri a emisiunii „Culisele Statului Paralel”, difuzată la Realitatea PLUS, fostul președinte al Autoritatea Electorală Permanentă, Toni Greblă, a făcut declarații care reconfirmă o teză susținută public de peste un an de către erich mocanu: Hotărârea CCR din 2 decembrie 2024 este în continuare în vigoare, iar decizia ulterioară din 6 decembrie 2024 nu a anulat-o în mod expres.
Greblă a afirmat în emisiune că nu a fost contactat oficial în legătură cu mecanismul care a stat la baza deciziei din 6 decembrie 2024 și că, în opinia sa, nu au existat motive temeinice pentru anularea alegerilor prezidențiale și nici pentru interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu.
Context juridic: cele două hotărâri CCR
Reamintim cadrul oficial:
- Prin Hotărârea nr. 30/2024 din 2 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a validat primul tur al alegerilor prezidențiale.
- Prin Hotărârea nr. 32/2024 din 6 decembrie 2024, aceeași Curte a decis anularea procesului electoral.
Diferența de doar patru zile între cele două hotărâri a generat una dintre cele mai intense controverse constituționale din ultimii ani.
Toni Greblă – fost judecător CCR
Un element esențial în această dezbatere este faptul că Toni Greblă nu este doar fost președinte AEP. El a fost anterior judecător al Curții Constituționale, ceea ce conferă declarațiilor sale o greutate juridică suplimentară.
Prin intervenția sa publică, el readuce în atenție problema coerenței juridice dintre cele două hotărâri și a modului în care a fost fundamentată anularea procesului electoral.
Controversa momentului anulării
O parte a juriștilor susțin că, potrivit art. 146 lit. f din Constituție, Curtea poate anula alegerile după încheierea procesului electoral complet – adică după turul al doilea, când există un rezultat final.
Alți constituționaliști consideră însă că CCR poate interveni ori de câte ori constată vicii grave care afectează procesul electoral, inclusiv între tururi.
Această divergență interpretativă nu este una minoră – ea atinge direct esența competențelor constituționale ale Curții.
Problema interimatului prezidențial
Hotărârea nr. 32/2024 a menționat continuarea exercitării mandatului de către președintele în funcție, Klaus Werner Iohannis, până la alegerea unui nou președinte.
Constituția României prevede la art. 97 că, în caz de vacanță a funcției, interimatul este asigurat de președintele Senatului sau al Camerei Deputaților.
Susținătorii unei interpretări stricte afirmă că, odată încheiat mandatul constituțional, ar trebui să opereze mecanismul de interimat.
Pe de altă parte, interpretarea aplicată de CCR a fost cea a continuității funcției prezidențiale pentru a evita un posibil vid instituțional, invocând principiul stabilității statului.
Context internațional: raportul Congresului SUA
Declarațiile lui Toni Greblă vin într-un moment în care la nivel internațional există dezbateri intense privind libertatea de exprimare și intervenția instituțională.
La 3 februarie 2026, Comisia Juridică a Camera Reprezentanților a Statelor Unite a publicat un raport preliminar de 160 de pagini în care acuză Comisia Europeană că ar fi exercitat presiuni sistemice asupra libertății de exprimare, inclusiv prin aplicarea Digital Services Act.
Raportul susține că DSA funcționează, în practică, ca un mecanism de control al conținutului digital, cu potențial impact asupra dezbaterii democratice.
Legătura dintre planul intern și cel internațional
În România:
- anularea alegerilor a generat controverse majore;
- două hotărâri CCR succesive au produs interpretări divergente;
- un fost judecător CCR ridică semne de întrebare asupra fundamentării deciziei de anulare.
În plan extern:
- Congresul SUA acuză mecanisme de cenzură la nivel european;
- DSA este criticat ca instrument de control al discursului.
Poziția exprimată public
Erich Mocanu susține de peste un an că Hotărârea nr. 30/2024 rămâne relevantă juridic și că raportul dintre cele două hotărâri CCR trebuie analizat riguros de către Parchet.
Declarațiile lui Toni Greblă alimentează această dezbatere și indică necesitatea unei clarificări constituționale transparente.
Întrebarea care rămâne deschisă este una fundamentală:
În ce măsură au fost respectate integral mecanismele constituționale și principiul stabilității democratice în procesul decizional din decembrie 2024?
Această dezbatere nu mai este doar politică. Este constituțională.
