BEC: Respingere Ilegală a Candidaturii lui Călin Georgescu: Proteste Violente, Abuzuri și Oamenii Tăcuți ai României Încep Să Spună Răspicat ‘LIBERTATE!

Călin Georgescu, candidat independent pentru Președinția României, a fost respins de Biroul Electoral Central (BEC) pe motive ce nu se află în atribuțiile acestei instituții. Protestele din fața BEC s-au transformat în violență, iar jandarmii au intervenit brutal împotriva manifestanților pașnici.

La data de 6 martie 2025, Călin Georgescu, cunoscut pentru pozițiile sale politice independente, a depus oficial candidatura pentru funcția de președinte al României la Biroul Electoral Central (BEC), însoțită de 240.000 de susțineri valide, conform reglementărilor legale. Depunerea candidaturii a respectat toate procedurile stabilite de legislația în vigoare, fără a fi ridicate obiecțiuni din partea BEC la acel moment. Conform legii, BEC avea obligația de a valida candidatura în termen de 48 de ore, adică până la 8 martie 2025.

Însă, surprinzător și fără o justificare clară, pe 9 martie 2025, Biroul Electoral Central a decis să respingă candidatura lui Georgescu. Motivele invocate de BEC pentru respingerea candidaturii sunt profund nejustificate și nu țin de competența acestei instituții. Conform legislației, BEC are rolul de a verifica documentele și de a transmite validarea candidaturii către Curtea Constituțională, acolo unde pot fi examinate eventualele nereguli constituționale. Aceste aspecte, care vizează legalitatea și constituționalitatea candidaturii, sunt de competența exclusivă a Curții Constituționale, nu a BEC.

Este important de subliniat că, în cazul unei candidaturi contestate, Curtea Constituțională este cea care se pronunță asupra validității acesteia, iar BEC trebuie să respecte această procedură. Respingerea candidaturii lui Georgescu pe aceste motive nu doar că încalcă legislația, dar ar putea reprezenta și o acțiune care subminează procesul electoral democratic, punând sub semnul întrebării corectitudinea întregii proceduri.

Proteste în Stradă și Abuzuri din Partea Autorităților

În urma acestei decizii controversate a BEC, o serie de proteste pașnice au avut loc în fața sediului Biroului Electoral Central, unde cetățenii români, nemulțumiți de tratamentul discriminatoriu la care au fost supuși, și-au exprimat susținerea pentru Călin Georgescu și pentru o schimbare reală în politica românească.

Cu toate acestea, reacția autorităților a fost una violentă. Jandarmii, în loc să protejeze dreptul cetățenilor de a protesta pașnic, au intervenit brutal, recurgând la bătăi și folosind gaze lacrimogene împotriva manifestanților. Măsurile violente aplicate au fost evident disproporționate față de natura pașnică a protestelor.

În ciuda faptului că jandarmii sunt plătiți și instruiți să facă față unor situații de risc, iar intervenția lor face parte din atribuțiile lor profesionale, unii jurnaliști din media afiliate regimului au încercat să răspândească narațiunea conform căreia jandarmii ar fi fost victimele unor „huligani”. Aceste informații sunt menite să distorsioneze realitatea și să protejeze instituțiile de răspundere. Jandarmii, chiar și atunci când nu sunt implicați direct în acțiuni de risc, sunt plătiți și beneficiază de sporuri, ceea ce face ca victimizarea lor să fie total nefondată în acest context.

Mai mult decât atât, este esențial de menționat că protestele din fața BEC nu sunt un fenomen izolat. Ele vin pe fondul unor evenimente mai ample care au marcat procesul electoral din România. În octombrie 2024, candidatul Diana Iovanovici Sosoaca a fost împiedicată să participe la alegerile prezidențiale, iar în decembrie 2024, Curtea Constituțională a decis anularea alegerilor prezidențiale din acel an, aruncând astfel la gunoi votul a peste 9 milioane de români. Aceste acte de încălcare a drepturilor fundamentale ale cetățenilor ridică semne mari de întrebare despre integritatea și transparența procesului electoral din România.

---

---

Românii Spun „Libertate”

Aceste abuzuri repetate ale autorităților au determinat un val de nemulțumire în rândul populației. După mai bine de 35 de ani de tranziție, în care românii au fost supuși unor politici care le-au subminat drepturile și libertățile fundamentale, tot mai mulți cetățeni cer o schimbare radicală. Este clar că românii nu mai sunt dispuși să accepte în tăcere abuzurile autorităților. Ei vor o schimbare imediată și au început să-și exprime acest lucru în mod deschis, chiar și prin proteste care devin din ce în ce mai intense.

Românii sunt sătui de un sistem electoral care pare să excludă orice voce critică, iar aceștia vor ca autoritățile să fie trase la răspundere. Protestele din fața BEC sunt doar începutul unui val mai larg de nemulțumire, iar aceștia sunt dispuși să lupte pentru a-și recupera drepturile fundamentale și a restabili integritatea procesului electoral.

Este esențial ca autoritățile să ia măsuri pentru a restabili încrederea în procesul electoral din România. În fața unui astfel de climat de neîncredere și abuzuri repetate, este nevoie de o revizuire serioasă a instituțiilor și procedurilor care reglementează alegerile, pentru a asigura că acestea respectă voința poporului și principiile fundamentale ale democrației.

Românii vor o schimbare, iar aceasta trebuie să vină rapid și fără compromisuri. Sistemul nu mai poate ignora voința cetățenilor și trebuie să răspundă pentru încălcările grave ale legii și pentru abuzurile împotriva populației.

---

Concluzie:

Această situație pune un semn de întrebare uriaș asupra integrității procesului electoral din România și asupra modului în care autoritățile înțeleg să apere drepturile fundamentale ale cetățenilor. Decizia Biroului Electoral Central de a respinge candidatura lui Călin Georgescu, combinată cu intervențiile violente ale jandarmeriei împotriva protestatarilor pașnici, subliniază un climat tot mai autoritar în care românii sunt ignorați și batjocoriți. România are nevoie urgentă de o schimbare, iar acest lucru trebuie realizat prin respectarea legii și a drepturilor fundamentale ale fiecărui cetățean.