Guvernul publică mii de pagini declasificate referitoare la asasinarea lui JFK

Arhivele Naționale au publicat marți mii de pagini de documente declasificate referitoare la asasinarea președintelui John F. Kennedy în 1963.

Dosarele au fost postate pe site-ul web al Arhivelor Naționale, alăturându-se dosarelor publicate recent în 2023, 2022, 2021 și 2017-2018.

„Această publicare constă în aproximativ 80 000 de pagini de documente clasificate anterior, care vor fi publicate fără redacții”, se arată în anunțul Biroului Directorului Serviciului Național de Informații. „Documentele suplimentare reținute sub sigiliul instanței sau pentru secretul marelui juriu, precum și înregistrările care fac obiectul secțiunii 6103 din Internal Revenue Code, trebuie să fie desigilate înainte de publicare.”

La 23 ianuarie, președintele Donald Trump a semnat un ordin executiv prin care a ordonat publicarea tuturor înregistrărilor rămase legate de asasinat, afirmând că este în „interesul public” să se facă acest lucru.

Publicarea inițială de marți conținea 1 123 de dosare cuprinzând 32 000 de pagini. O versiune ulterioară, publicată marți seară, conținea 1 059 de dosare cu 31 400 de pagini suplimentare.

Printre aceste materiale se numără textul mult așteptat și neredactat al unui memoriu din iunie 1961 privind CIA, trimis președintelui Kennedy de către consilierul Arthur Schlesinger Jr. Memoriul conținea critici dure la adresa agenției de spionaj, la doar câteva luni după ce CIA a sprijinit invazia eșuată din Golful Porcilor a Cubei lui Fidel Castro.

Versiunile publicate anterior ale memoriului vechi de 63 de ani conțineau mai mult de o pagină întreagă de redacții – marcaje de clasificare care au generat un mare interes în rândul cercetătorilor și al teoreticienilor conspirației, în special al celor care susțin ideea nefondată că CIA ar fi putut juca un rol în uciderea lui Kennedy.

Schlesinger i-a argumentat lui Kennedy că dependența CIA de „surse americane controlate” a invadat funcțiile tradiționale ale Departamentului de Stat și că CIA ar fi încercat să se infiltreze în politica aliaților Americii.

„CIA are astăzi aproape la fel de multe persoane sub acoperire oficială în străinătate ca și Departamentul de Stat”, scria Schlesinger în 1961, adăugând că, în anumite țări, prezența CIA «depășește personalul obișnuit al Departamentului de Stat».

Partea clasificată anterior a memoriului menționează numărul specific al personalului CIA care a fost staționat la ambasada SUA din Paris, unde „CIA a încercat chiar să monopolizeze contactul cu anumite personalități politice franceze, printre care președintele Adunării Naționale”, se arată în memoriu.

Schlesinger detaliază, de asemenea, numărul surselor CIA din Austria și Chile, informații din memoriu care au fost clasificate până acum.

Câteva dintre paginile publicate recent detaliază modul în care CIA a procedat la interceptarea telefoanelor din Mexico City între decembrie 1962 și ianuarie 1963 pentru a monitoriza comunicațiile sovieticilor și cubanezilor la facilitățile lor diplomatice, pe care Lee Harvey Oswald, asasinul lui Kennedy, le-a vizitat în lunile dinaintea asasinatului.

Paginile secretizate anterior prezintă instrucțiuni specifice pentru agenții CIA cu privire la modul de interceptare a convorbirilor telefonice, inclusiv utilizarea anumitor substanțe chimice pentru a crea marcaje pe dispozitivele telefonice care puteau fi văzute de alți spioni numai sub lumină UV.

Timp de decenii, CIA a insistat ca aceste detalii să rămână secrete, de teamă că acestea ar putea dezvălui metodele de spionaj ale agenției.

Un dosar de 79 de pagini conține 15 pagini noi neredactate – deși câteva dintre ele rămân ilizibile din cauza calității degradate a caracterelor de tipar după mai multe runde de duplicare a fotocopiilor.

Porțiunile recent dezvăluite detaliază supravegherea de către CIA a ambasadelor sovietice din Mexico City și eforturile de recrutare de agenți dubli din rândul personalului agențiilor sovietice – și dezvăluie numele și funcțiile celor care au fost recrutați. Oficialii CIA care au redactat aceste memorandumuri au lăudat eficiența eforturilor lor, unul dintre ei afirmând: „Nu pot să nu simt că acest proiect este foarte avantajos pentru banii noștri”.

Memorandumul detaliază, de asemenea, supravegherea de către CIA a unui american descris ca fiind comunist și care locuia în Mexic. Cea mai mare parte a memoriului este o listă de numere de telefon care au fost ascultate de guvernul american. Acest dosar a fost mult timp căutat de cercetători datorită vizitelor lui Oswald la ambasadele sovietică și cubaneză din Mexico City, dar documentul nu îl menționează pe Oswald pe nume.

„Prima eliberare a dosarelor JFK din 2025 este un început încurajator”, a declarat Jefferson Morley de la Fundația Mary Ferrell, o organizație non-profit care operează o bază de date a înregistrărilor guvernamentale privind asasinarea lui Kennedy, pe X. ”Avem acum versiuni complete a aproximativ o treime din documentele JFK redactate deținute de Arhivele Naționale (1.124 din aproximativ 3.500 de documente ). Supraclasificarea generalizată a informațiilor nesemnificative a fost eliminată și se pare că nu există redacții, deși nu am vizualizat fiecare document.”

„Șapte din cele zece dosare JFK deținute de Arhive și căutate de cercetătorii JFK sunt acum în domeniul public. Aceste dosare mult timp secrete aruncă o lumină nouă asupra neîncrederii lui JFK față de CIA, a comploturilor de asasinare ale lui Castro, a supravegherii lui Oswald în Mexico City și a operațiunilor de propagandă ale CIA care îl implică pe Oswald”, a postat Morley. „Publicarea nu include două treimi din dosarele promise, nici vreunul din cele peste 500 de dosare ale IRS, nici vreunul din cele 2 400 de dosare FBI descoperite recent. Cu toate acestea, aceasta este cea mai pozitivă veste privind declasificarea dosarelor JFK din anii ’90”.

Multe dintre documente au fost mult timp în domeniul public, cu excepția unor redactări minore, cum ar fi tăierea informațiilor de identificare personală a surselor sau angajaților CIA, pe care CIA a luptat cu înverșunare să le păstreze secrete.

Un astfel de document din august 1966 recomandă un „certificat de distincție” pentru un oficial CIA care a condus divizia tehnică a agenției de spionaj. Versiunile anterioare ale aceluiași document conțineau redacții care eliminau frazele care descriau modul în care această persoană a condus o echipă care a „conceput și dezvoltat” utilizarea „scanării fluoroscopice” și a razelor X, ceea ce a permis CIA să „detecteze pentru prima dată dispozitivele tehnice de ascultare ascunse”. Oficialul, James McCord, avea să devină șeful securității pentru campania de realegere a lui Richard Nixon în 1972 – și să devină infam pentru rolul său ca unul dintre spărgătorii de la Watergate, a cărui spargere a precipitat scandalul Watergate din anii 1970.

Eliberarea materialelor JFK are loc la o zi după ce Trump a anunțat reporterii că administrația va începe să elibereze înregistrările marți, ceea ce a provocat o agitație în cadrul Departamentului de Justiție pentru a elibera avocați care să ajute la procesul de declasificare.

Congresul a votat în 1992 pentru a cere guvernului să elibereze și să declasifice toate înregistrările legate de asasinat și de investigațiile ulterioare până în 2017, dar acest termen a fost amânat în mod repetat de Trump și de președintele Joe Biden din cauza preocupărilor legate de securitatea națională.

Eliberarea de marți reprezintă o mică tranșă remarcabilă din cele peste șase milioane de pagini de documente privind asasinarea lui Kennedy colectate de Arhivele Naționale – dintre care majoritatea au fost deja declasificate și sunt disponibile online sau personal pentru examinare, potrivit agenției.

De asemenea, marți au fost publicate 14 documente legate de asasinarea lui Martin Luther King Jr. în 1968, totalizând aproximativ 1.050 de pagini și 21 de documente referitoare la Robert F. Kennedy, totalizând aproximativ 2.500 de pagini.

Dintre documentele referitoare la RFK publicate, doar unul menționa direct asasinarea sa în 1968. Un document al serviciilor de informații din 1968 – publicat anterior în 2018 – discută despre modul în care asasinarea lui RFK a alimentat interesul pentru asasinarea fratelui său și ancheta procurorului districtual din New Orleans, Jim Garrison, în această privință.

„Este de așteptat ca viitorul proces al lui Sirhan, acuzat de uciderea senatorului Kennedy, să provoace un nou val de critici și suspiciuni la adresa Statelor Unite, susținând încă o dată existența unei sinistre „conspirații politice criminale””, se arată în comunicat.

Unele dintre celelalte documente detaliază operațiuni care ar putea duce la răsturnarea lui Castro în Cuba. Potrivit unui document din 1964, două persoane din serviciile de informații au discutat despre posibila asasinare a lui Castro în timpul administrației lui Lyndon Johnson.

„CIA ar fi fost anterior în favoarea unui astfel de plan; cu toate acestea, în măsura în care procurorul general ROBERT KENNEDY nu a vrut să ia parte la el, a fost clasat. Acum, planul ar fi fost adus din nou în discuție”, se arată în document.

Un alt document publicat anterior detalia faptul că RFK a fost informat cu privire la potențiale planuri de ucidere a lui Castro.

„RFK cere să fie informat înainte ca CIA să lucreze din nou cu Mafia”, se arată într-o notă de subsol a documentului.

Unele dintre documente par să fi provenit de la Comisia președintelui Statelor Unite privind activitățile CIA în Statele Unite, cunoscută și sub numele de Comisia Rockefeller. Într-un document de informații din 1964, un șef de stație a notat un interes în dezvoltarea unei surse a cărei fiică este secretară în biroul senatorial al lui RFK. Documentul respectiv a fost publicat în 2018.