Curtea Federală de Justiție a Germaniei (Bundesgerichtshof – BGH) a pronunțat miercuri, 21 octombrie 2026, patru hotărâri importante privind obligația SCHUFA de a explica modul în care calculează scorurile de bonitate ale cetățenilor. Deși SCHUFA a obținut anularea hotărârilor pronunțate împotriva sa de instanțele de apel, judecătorii federali au stabilit și o regulă esențială pentru consumatori: atunci când o companie refuză un contract în legătură temporală cu transmiterea unui scor SCHUFA, poate exista prezumția că scorul a determinat decizia.
Un scor calculat de un algoritm poate influența viața unui cetățean
În Germania, SCHUFA joacă un rol important în evaluarea bonității persoanelor fizice. Băncile, instituțiile financiare și numeroase companii utilizează informațiile sale pentru a evalua riscurile asociate încheierii unor contracte.
Sistemul funcționează prin colectarea și prelucrarea unor date economice și personale, pe baza cărora sunt calculate valori statistice, cunoscute sub denumirea de Scorewerte.
Aceste valori urmăresc să estimeze probabilitatea ca o persoană să își îndeplinească obligațiile de plată.
Problema apare atunci când un asemenea scor ajunge să influențeze decisiv acceptarea sau refuzul unui contract, fără ca persoana afectată să înțeleagă suficient cum a fost evaluată.
Tocmai această problemă a ajuns în fața celei mai înalte instanțe civile din Germania.
Patru cetățeni au cerut SCHUFA să explice calcularea scorurilor
Litigiile au pornit de la patru persoane fizice care au solicitat SCHUFA informații privind calcularea propriilor scoruri de bonitate.
În anul 2023, SCHUFA le-a transmis informații despre datele personale stocate, scorurile comunicate în ultimele 12 luni, clasele de risc și probabilitățile statistice utilizate.
Reclamanții au considerat însă că aceste explicații nu sunt suficiente și au solicitat informații suplimentare privind mecanismul de calcul.
Instanțele de fond le-au respins cererile, însă instanța de apel a admis parțial pretențiile, obligând SCHUFA să ofere informații despre ponderea criteriilor cu cea mai mare influență asupra scorului, semnificația scorului individual și datele utilizate pentru calcularea acestuia.
SCHUFA a atacat hotărârile, iar dosarele au ajuns la Bundesgerichtshof.
BGH a admis recursurile SCHUFA. Dar procesele nu s-au încheiat
La 21 octombrie 2026, BGH a admis recursurile formulate de SCHUFA și a anulat părțile hotărârilor prin care compania fusese obligată să furnizeze informații suplimentare și să ramburseze cheltuieli extrajudiciare.
Cele patru cauze au fost trimise înapoi instanței de apel pentru rejudecare.
Această soluție nu înseamnă însă că SCHUFA are libertatea de a refuza orice explicație privind scorurile calculate.
Judecătorii au stabilit că dreptul la informații privind logica unei decizii automatizate, prevăzut de articolul 15 alineatul (1) litera h din Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR/DSGVO), trebuie analizat împreună cu articolul 22 din același regulament.
Concret, trebuie verificat dacă scorul SCHUFA a avut o influență determinantă asupra unei decizii care produce efecte juridice sau afectează semnificativ persoana vizată.
O regulă importantă: cetățeanul nu trebuie să cunoască documentele interne ale băncii
Una dintre cele mai importante clarificări ale hotărârii privește sarcina probei.
BGH a stabilit că persoana afectată trebuie, în principiu, să prezinte și să dovedească împrejurările relevante. Totuși, cerințele probatorii nu trebuie să fie excesive.
Astfel, dacă o persoană poate arăta că SCHUFA a transmis un scor unei companii și că, într-un interval apropiat, compania respectivă sau una afiliată a luat o decizie contractuală nefavorabilă, poate interveni o prezumție de fapt că scorul SCHUFA a avut o influență determinantă asupra acelei decizii.
Această precizare este importantă deoarece consumatorii nu au, de regulă, acces la procedurile interne prin care băncile sau alte companii decid dacă acceptă ori refuză un client.
Totuși, prezumția nu înseamnă că orice refuz contractual a fost automat cauzat de SCHUFA. Circumstanțele fiecărui caz trebuie analizate.
Explicațiile generale ale SCHUFA nu sunt neapărat suficiente
Un alt aspect semnificativ al deciziei privește informațiile deja furnizate de SCHUFA în 2023.
BGH a precizat că, dacă instanța de apel constată existența dreptului la informații în temeiul articolului 15 alineatul (1) litera h GDPR, scrisorile transmise atunci de SCHUFA nu au îndeplinit această obligație.
Cu alte cuvinte, simpla transmitere a unor tabele, procente și explicații generale nu este obligatoriu suficientă atunci când legea impune furnizarea unor informații semnificative despre logica deciziei automatizate.
Instanța de apel va trebui să stabilească atât existența dreptului în fiecare caz, cât și întinderea concretă a informațiilor care trebuie comunicate.
Ce înseamnă această hotărâre pentru românii din Germania?
Pentru cetățenii români care locuiesc și muncesc în Germania, hotărârea poate avea o importanță practică.
O persoană căreia i se refuză un credit sau un alt contract poate solicita informații despre datele și scorurile SCHUFA care o privesc.
Dacă există indicii că refuzul a fost determinat în mod semnificativ de un scor calculat automat, pot deveni aplicabile drepturile suplimentare de informare prevăzute de GDPR.
Este important ca persoanele afectate să păstreze documentele relevante: notificarea refuzului, corespondența cu compania, informațiile primite de la SCHUFA și datele la care au avut loc verificările.
Aceste documente pot deveni importante dacă legalitatea prelucrării sau caracterul suficient al explicațiilor oferite este contestat.
Hotărârea nu stabilește însă un drept necondiționat al tuturor cetățenilor de a primi formula matematică integrală a SCHUFA și nici nu dispune ștergerea automată a scorurilor negative.
Cine controlează, în realitate, deciziile automatizate?
Dincolo de rezultatul procedural favorabil SCHUFA, cele patru hotărâri ridică o întrebare fundamentală privind protecția consumatorilor.
Într-o societate în care tot mai multe decizii economice sunt influențate de algoritmi, cât de transparent trebuie să fie sistemul care evaluează capacitatea unui cetățean de a-și îndeplini obligațiile financiare?
Un scor statistic poate deveni un factor decisiv în relația dintre cetățean și o instituție financiară. Tocmai de aceea, transparența și posibilitatea contestării deciziilor automatizate sunt esențiale.
VoceaPoporului.eu consideră că cetățenii trebuie să poată înțelege și contesta evaluările automatizate care le afectează semnificativ viața economică.
Hotărârea BGH nu reprezintă o victorie definitivă a reclamanților, dar nici o confirmare că SCHUFA poate păstra netransparent mecanismul de evaluare în orice împrejurare.
Instanța de apel va trebui acum să reanalizeze cele patru cazuri, aplicând criteriile stabilite de judecătorii federali.
Întrebarea esențială rămâne: dacă un algoritm poate contribui decisiv la refuzul unui contract, nu trebuie cetățeanul să aibă și dreptul efectiv de a înțelege de ce?
