profesori, medici, Polițiști, angajați ai primăriilor și funcționari publici: salarizarea personalului plătit din bani publici rămâne una dintre marile teme ale României. Germania nu are o singură grilă pentru toți bugetarii, dar utilizează sisteme tarifare publice în care postul este încadrat într-o categorie, iar experiența profesională determină progresia în trepte.
În locul unor modificări repetate, excepții și dispute între categorii profesionale, ar putea România să studieze mai serios principiul german: postul, responsabilitatea și experiența să conducă la o salarizare cât mai previzibilă și transparentă?
Germania: nu există un singur tabel pentru toți
Primul lucru care trebuie precizat este că nici Germania nu are o singură grilă națională în care să fie introduși toți angajații statului.
Există sisteme diferite pentru administrația federală, administrația locală, angajații landurilor și funcționarii care au statut special de Beamte.
| Categorie | Sistem utilizat frecvent |
|---|---|
| Administrație federală – angajați contractuali | TVöD-Bund |
| Primării și administrație locală | TVöD-VKA |
| Angajații landurilor | TV-L |
| Polițiști Beamte | Besoldung A |
| Profesori | TV-L sau Besoldung, după statut |
| Judecători și procurori | Besoldung R |
Exemplul TVöD-VKA: salariul este construit pe două axe
Un exemplu foarte bun este TVöD-VKA, contractul colectiv aplicabil unui număr foarte mare de angajați ai administrației publice locale.
Grupa salarială. Încadrarea este legată de caracteristicile activității, complexitate, responsabilitate și cerințele stabilite de regulile tarifare.
Treapta salarială. Experiența profesională relevantă și timpul petrecut în sistem determină progresia de la o treaptă la alta.
GRUPA = nivelul activității
+
TREAPTA = experiența/progresia
=
SALARIUL DE BAZĂ DIN TABEL
Grila oficială valabilă de la 1 mai 2026
În TVöD-VKA, grupele generale merg de la E1 până la E15. Grupele E2-E15 au, în principiu, șase trepte.
| Grupa | Stufe 1 | Stufe 2 | Stufe 3 | Stufe 4 | Stufe 5 | Stufe 6 |
|---|---|---|---|---|---|---|
| E15 | 5.827,86 € | 6.208,96 € | 6.634,05 € | 7.214,39 € | 7.811,37 € | 8.204,11 € |
| E13 | 4.901,11 € | 5.279,32 € | 5.709,87 € | 6.177,31 € | 6.727,38 € | 7.025,87 € |
| E10 | 4.124,53 € | 4.438,16 € | 4.794,69 € | 5.181,37 € | 5.611,95 € | 5.753,35 € |
| E9b | 3.779,84 € | 4.039,01 € | 4.203,56 € | 4.690,55 € | 4.979,11 € | 5.313,37 € |
| E8 | 3.486,40 € | 3.697,29 € | 3.843,36 € | 3.992,40 € | 4.153,50 € | 4.230,97 € |
| E5 | 3.124,08 € | 3.318,04 € | 3.449,05 € | 3.587,78 € | 3.716,70 € | 3.783,33 € |
| E2 | 2.767,54 € | 2.975,32 € | 3.027,12 € | 3.101,04 € | 3.263,52 € | 3.433,49 € |
Sumele reprezintă salariul tarifar brut lunar. Tabelul este o selecție din grila TVöD-VKA valabilă de la 1 mai 2026.
Exemplu: doi angajați pe aceeași grupă pot câștiga diferit
Să presupunem că un post din administrația locală este încadrat în E9b.
La Stufe 1, tabelul indică 3.779,84 euro brut. La Stufe 6, aceeași grupă ajunge la 5.313,37 euro brut.
Diferența nu rezultă din inventarea unei noi funcții pentru fiecare angajat, ci din progresia prevăzută de sistemul tarifar.
Cum se avansează prin trepte?
TVöD-VKA stabilește și mecanismul progresiei. În regimul general, trecerea se face după perioade stabilite în aceeași grupă:
Stufe 2 → Stufe 3: după 2 ani
Stufe 3 → Stufe 4: după 3 ani
Stufe 4 → Stufe 5: după 4 ani
Stufe 5 → Stufe 6: după 5 ani
La angajare, experiența profesională relevantă poate conta. Potrivit TVöD-VKA, fără experiență relevantă se pornește în principiu din Stufe 1; cu cel puțin un an de experiență relevantă se poate intra în Stufe 2, iar cu cel puțin trei ani, de regulă, în Stufe 3.
Atenție: E15 nu înseamnă automat „șef”, iar E13 nu înseamnă automat „facultate”
Sistemul nu trebuie simplificat excesiv. Diploma singură nu garantează o anumită grupă salarială. Contează atribuțiile concrete ale postului și criteriile de încadrare din contractul colectiv și din Entgeltordnung.
Tocmai această evaluare a postului este una dintre componentele pe care România ar trebui să le studieze atent dacă dorește o reformă coerentă.
Nici Germania nu are un sistem perfect
Ar fi incorect să prezentăm Germania ca pe o țară în care disputele salariale au dispărut. Sindicatele și angajatorii negociază periodic majorări, există conflicte privind încadrarea unor posturi, iar finanțele administrațiilor locale sunt sub presiune.
Diferența importantă este existența unei arhitecturi tarifare în care grupele, treptele și valorile salariale sunt publice și negociate colectiv.
România nu trebuie să copieze Germania. Dar poate învăța dintr-un sistem care funcționează după reguli mai previzibile
România are deja o lege-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice. Prin urmare, problema nu poate fi redusă la afirmația că România „nu are grile”.
Întrebarea reală este dacă actuala construcție mai poate asigura coerență între funcții comparabile, predictibilitate, transparență și recompensarea responsabilității și experienței fără o proliferare continuă de excepții.
În 2026, autoritățile române discută din nou reforma salarizării publice. Tocmai de aceea experiența altor state europene ar trebui analizată înainte de inventarea unei noi formule exclusiv românești.
Dacă Germania poate publica o grilă în care un angajat vede grupa, treapta și salariul brut aferent, România trebuie să poată construi un sistem în care fiecare angajat public să poată înțelege la fel de clar de ce primește salariul pe care îl primește.
O întrebare pentru Guvernul României
Înainte de adoptarea unei noi legi a salarizării, a analizat Guvernul comparativ sistemele tarifare din Germania și din alte state europene?
Dacă da, ce elemente pot fi preluate? Dacă nu, de ce nu?
Hai în comunitatea de WhatsApp: VoceaPoporului
Reforma salarizării nu ar trebui să însemne doar stabilirea unor sume noi. Ar trebui să răspundă la întrebarea fundamentală: cum evaluăm în mod echitabil munca, responsabilitatea, calificarea și experiența unui om plătit din bani publici?
