Germania este adesea prezentată ca un exemplu de rigoare bugetară și stat de drept. Însă realitatea ultimilor ani arată un contrast tot mai evident între disciplina impusă cetățenilor și lipsa de răspundere a decidenților politici.
Potrivit unui raport oficial al Bundesrechnungshof (Curtea Federală de Conturi), Ministerul Federal al Finanțelor a cheltuit aproximativ 35 de milioane de euro pentru achiziționarea a peste 17.000 de smartphone-uri „securizate” destinate Zoll-ului german. Dispozitivele s-au dovedit, în mare parte, improprii utilizării practice.
Constatările Bundesrechnungshof – fără echivoc
Raportul Curții de Conturi este clar și sever:
- infrastructura IT necesară nu era pregătită;
- funcțiile esențiale pentru activitatea zilnică nu erau utilizabile;
- autonomia bateriei era insuficientă;
- personalul a fost nevoit să continue să folosească vechile telefoane.
Concluzia Bundesrechnungshof: achiziția a fost realizată fără o evaluare reală a necesităților și fără asigurarea condițiilor minime de utilizare. Cu alte cuvinte, 35 de milioane de euro din banii contribuabililor au fost cheltuite fără rezultat concret. (sursa: BRH )
Cine plătește pentru această greșeală?
Răspunsul, din nou, este același: nimeni.
Dacă un cetățean sau o firmă ar fi gestionat fonduri în acest mod, consecințele ar fi fost imediate: sancțiuni, recuperarea prejudiciului, eventual răspundere penală. În cazul statului însă, constatăm o imunitate de facto a decidenților.
Un precedent grav: decizia Curții Constituționale
Acest caz nu este singular. Bundesverfassungsgericht (Curtea Constituțională Federală a Germaniei) a stabilit recent că guvernul federal a utilizat aproximativ 60 de miliarde de euro provenite din fonduri destinate combaterii pandemiei COVID-19 pentru alte scopuri bugetare, lucru declarat neconstituțional. ( Sursa: BVG)
Este important de subliniat:
nu vorbim despre o interpretare politică, ci despre o încălcare explicită a Constituției, constatată de cea mai înaltă instanță constituțională din Germania.
Și totuși:
- nu a existat răspundere personală;
- nu au existat consecințe financiare pentru decidenți;
- nu s-a vorbit despre recuperarea prejudiciului.
Stat de drept pentru cine?
Aceste două cazuri – 35 de milioane irosite și 60 de miliarde utilizate ilegal – ridică o întrebare fundamentală:
Mai poate fi vorba despre egalitate în fața legii, atunci când cetățeanul este sancționat imediat pentru greșeli minore, iar statul rămâne fără consecințe pentru pierderi de ordinul miliardelor?
În timp ce contribuabilii sunt supuși unui control fiscal strict, statul pare să funcționeze într-un regim de iresponsabilitate instituționalizată.
Concluzie dură, dar necesară
Problema nu este lipsa rapoartelor sau a deciziilor judiciare.
Problema este lipsa totală a răspunderii personale.
Atât timp cât:
- rapoartele Bundesrechnungshof sunt ignorate,
- deciziile Curții Constituționale nu produc consecințe concrete,
- iar pierderile sunt suportate exclusiv de cetățeni,
risipa banilor publici nu este un accident, ci un simptom de sistem.
VoceaPoporului.eu va continua să ridice această întrebare incomodă, dar esențială pentru orice democrație reală:
Cine răspunde atunci când statul încalcă regulile pe care le impune propriilor cetățeni?
Alătură-te!Hai în comunitatea de WhatsApp: VoceaPoporului
