Președintele Nicușor Dan a anunțat vineri, de la Berlin, că va retrimite în Parlament controversata „Lege Vexler”, după publicarea motivării oficiale a Curții Constituționale. Deși CCR a respins sesizarea de neconstituționalitate, președintele a declarat că „jumătate din articolele acestei legi sunt ambigue și nocive pentru societate”, iar poziția sa rămâne neschimbată.
Cu alte cuvinte, șeful statului recunoaște că „Legea Vexler” nu este altceva decât un instrument periculos, care poate fi folosit pentru a intensifica tensiunile sociale, nu pentru a le reduce.
Cenzură mascată în hainele „luptei împotriva extremismului”
Legea modifică Ordonanța 31/2002, extinzând interdicțiile împotriva așa-numitelor simboluri, organizații și ideologii „legionare, fasciste și naziste”. Dar cine definește ce este „legionarism” în România anului 2025? Cine decide ce e extremist și ce e doar critic la adresa globalismului, migrației forțate, ideologiilor progresiste sau disoluției valorilor tradiționale?
CCR spune că ideologiile respective „nu au nevoie de definiții juridice”. Asta înseamnă că legea oferă mână liberă autorităților să califice orice opinie, articol, discurs sau organizație ca fiind „extremistă”, fără criterii clare, fără delimitări legale și fără garanții pentru libertatea de exprimare.
Risc major: Vocea poporului poate deveni infracțiune
Această lege poate transforma orice discurs identitar, patriotic sau conservator într-o potențială țintă penală. Ce urmează?
- Cărți de istorie interzise?
- Personalități ca Iuliu Maniu sau Mircea Vulcănescu scoase din școli?
- Jurnaliști sau activiști amendați sau anchetați pentru opinii politice?
- Site-uri închise pentru „asocieri” cu ideologii catalogate arbitrar?
Ne aflăm în fața unei derive legislative periculoase, unde istoria este rejudecată politic, iar simbolurile trecutului sunt evaluate în funcție de sensibilitățile ideologice ale unui grup restrâns de influență.
Reformă sau răfuială politică? Președintele are o misiune grea
Faptul că președintele Nicușor Dan își menține poziția critică față de această lege, în ciuda deciziei CCR, arată că există conștiință juridică în funcția prezidențială. Dar reexaminarea în Parlament trebuie să fie una reală, nu formală. Societatea are dreptul să știe cine definește extremismul în România și ce garanții avem că nu ajungem ca în regimurile totalitare unde orice disidență e pedepsită.
Mesajul CCR: Istoria nu se discută, se cenzurează
Declarațiile Curții Constituționale, conform cărora nu este nevoie de definiții exacte pentru ideologii istorice, sunt profund îngrijorătoare. Într-o democrație funcțională, legea trebuie să fie clară, precisă și predictibilă. Altfel, deschide ușa abuzurilor.
Dacă definițiile devin opționale, atunci orice discurs care nu se aliniază dogmelor oficiale poate fi declarat „periculos”.
România are nevoie de legi pentru viitor, nu de legi pentru răfuieli ideologice
Vocea poporului trebuie să rămână liberă. Istoria nu poate fi închisă în sertare ideologice, iar justiția nu trebuie să devină brațul ideologic al unei elite care rescrie trecutul pentru a controla prezentul.
România are nevoie de legi care să protejeze libertatea, nu să o sufoce în numele unui „bine” dictat de sus.
Hai în comunitatea de WhatsApp: VoceaPoporului
