Guvernul condus de Ilie Boloja a adoptat marți una dintre cele mai cinice măsuri sociale din ultimii ani:
prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită pentru angajații din România.
Decizia, mascată sub pretextul combaterii „concediilor fictive”, transformă boala într-o vină economică și îl obligă pe muncitor să aleagă între sănătate și salariu.
erich mocanu: „Această ordonanță împinge oamenii să muncească bolnavi”
Analistul social Erich Mocanu avertizează că măsura va produce exact efectul invers celui declarat:
„Guvernul nu reduce abuzurile, ci îi forțează pe oameni să meargă bolnavi la muncă. Când știi că pierzi bani dacă stai acasă, amâni medicul. Iar când muncești bolnav, nu te mai poți concentra și crește masiv riscul de accident de muncă. Pagubele rezultate vor fi mult mai mari decât plata unei singure zile de concediu medical.”
Potrivit acestuia, ordonanța nu face decât să mute costurile din bugetul statului în spatele muncitorului, pe termen scurt, dar cu efecte dezastruoase pe termen lung pentru economie și sistemul medical.
Boala devine „lux” în România
Conform ordonanței, între 1 februarie 2026 și 31 decembrie 2027, prima zi de concediu medical nu mai este plătită.
Angajatorul plătește din ziua a doua până în a șasea, iar statul preia abia din a șaptea zi.
Cu alte cuvinte:
prima zi de boală devine problemă personală a angajatului.
Guvernul vorbește despre economii de un miliard de lei anual, bani care ar urma să fie folosiți pentru tratamente oncologice și programe de screening. Nimeni nu explică însă de ce această povară trebuie pusă pe umerii muncitorilor bolnavi.
O reformă construită pe neîncredere și suspiciune
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, justifică măsura prin combaterea concediilor medicale „scurte și fictive”.
În realitate, ordonanța pornește de la o premisă periculoasă: românul este vinovat până la proba contrarie.
Se introduce și un mecanism de control prin care angajatorii pot sesiza direct autoritățile, ceea ce transformă locul de muncă într-un spațiu de suspiciune și presiune psihologică.
Consecințe ignorate: accidente, productivitate prăbușită, costuri ascunse
Obligarea oamenilor să muncească bolnavi:
- crește riscul de accidente de muncă,
- scade dramatic productivitatea,
- agravează bolile și mărește costurile medicale pe termen mediu,
- transformă boala într-un stigmat profesional.
Aceasta nu este reformă, ci contabilitate socială pe spinarea celor care muncesc.
Concluzie
Guvernul Boloja nu combate abuzurile.
Pedepsește boala.
Pedepsește munca.
Pedepsește demnitatea.
Într-un stat care pretinde că își respectă cetățenii, sănătatea nu poate deveni instrument de „economisire bugetară”.
Hai în comunitatea de WhatsApp: VoceaPoporului
O privire comparativă: Germania a renunțat la „ziua neplătită” încă din anii 1970
Este interesant de notat că o astfel de măsură — **neplata primei zile de concediu medical — nu este o regulă nouă în Europa, ci una care a fost deja eliminată în unele țări cu economii puternice. Un exemplu clar este Germania, unde până în anii 1970 angajații nu erau plătiți pentru prima zi de boală. Această regulă a fost scoasă din legislație în urmă cu peste 50 de ani, iar astăzi angajații germani primesc în continuare salariul din prima zi de concediu medical, conform legislației actuale privind continuarea plății salariului în caz de boală.
Propuneri recente ale unor economiști și directori de companii din Germania au readus în discuție ideea reintroducerii „zilei de așteptare”, dar acestea sunt încă controversate și nu fac parte din lege.
