Violentele au izbucnit în București duminică seara, după ce Biroul Electoral Central al României l-a descalificat pe Călin Georgescu din cursa pentru alegerile prezidențiale din mai. Într-o declarație, biroul a justificat decizia de a-l exclude pe Georgescu pe motivul că candidatura acestuia „nu îndeplinește condițiile legale” deoarece „a încălcat obligația de a apăra democrația”.
Susținătorii lui Georgescu, despre care BBC l-a descris ca fiind un „candidat de extremă dreapta, pro-Rusia”, s-au adunat în fața Biroului Electoral Central pentru a-și exprima indignarea și au intrat rapid în confruntare cu poliția.
Până acum șase luni, numele lui Georgescu era aproape necunoscut în afacerea României. Atunci, la vârsta de 62 de ani, Georgescu a câștigat în primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie, un rezultat care a șocat establishmentul politic european.
Alarma s-a intensificat pe măsură ce sondajele de opinie arătau că Georgescu ar câștiga al doilea tur. Era clar că trebuia să se facă ceva – și s-a făcut. Cu câteva zile înainte de votul decisiv, Curtea Constituțională a României a anulat primul tur, invocând presupusa intervenție a Rusiei. Curtea a revizuit niște documente de informații declasificate care susțineau că 800 de conturi TikTok au fost activate înainte de deschiderea secțiilor de votare. Deși nu existau dovezi ale unor nereguli de vot în cadrul alegerilor, faptul că Rusia a fost activă pe rețelele sociale a fost suficient pentru ca instanța să intervină.
La acea vreme, Georgescu s-a comparat cu Donald Trump – un candidat anti-establishment vizat de ceea ce el a numit „lawfare” din partea establishmentului. Administrația Trump a folosit ulterior cazul Georgescu ca exemplu al iliberalismului tot mai prezent în Uniunea Europeană.
Într-un discurs la Conferința pentru Securitate de la Munchen de luna trecută, vicepreședintele J.D. Vance și-a exprimat șocul „că un fost comisar european a declarat recent pe televizor că era încântat de faptul că guvernul român a anulat o întreagă alegere… aceste declarații sunt șocante pentru urechile americane”.
Comisarul în cauză era francezul Thierry Breton, care, într-un interviu din ianuarie, s-a lăudat spunând „Am făcut-o în România, și evident o vom face și în Germania, dacă va fi necesar.” El se referea la alegerile viitoare din Germania și la posibilitatea ca partidul de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) să câștige.
Așa cum s-a dovedit, anularea alegerilor prezidențiale din România nu a oprit mișcarea Georgescu. Dimpotrivă, acesta a câștigat și mai multă susținere, iar sondajele arătau că ar câștiga dintr-o lovitură în alegerile din mai. Așa cum am prezis în ianuarie, elitele României nu l-ar lăsa să câștige.
Și nu l-au lăsat. La sfârșitul lunii februarie, Georgescu a fost reținut de poliție în timp ce conducea prin București pentru a depune candidatura la alegeri. A fost inculpat pentru șase capete de acuzare, inclusiv surse false de finanțare și furnizarea de informații false în campania sa anterioară. I s-a interzis, de asemenea, să părăsească țara și să creeze noi conturi pe rețelele de socializare.
Acum, el a fost oficial descalificat din cursa pentru președinte – o decizie pe care el a numit-o „un lovitură directă în inima democrației la nivel mondial”.
AfD nu a performat atât de slab cum se temea Thierry Breton în Germania – au obținut locul doi, câștigând 20% din voturi, cu doar 8% mai puțin decât CDU.
Însă CDU a exclus rapid invitația AfD de a se alătura guvernului de coaliție. În schimb, ei sunt în discuții cu social-democrații – o recompensă ciudată pentru un partid care, obținând locul trei, a înregistrat cele mai slabe performanțe electorale de la 1945 încoace. Alice Weidel, co-lider al AfD, a numit acest refuz „antidemocratic… nu poți exclude milioane de votanți per se”.
Un lucru similar s-a întâmplat în Austria. Partidul Libertății, anti-imigrație, a câștigat de fapt alegerile din octombrie, dar nu vor face parte din noul guvern de coaliție, deoarece Partidul Popular Conservator, Social Democrații și liberalii Neos refuză să colaboreze cu ei. Liderul Partidului Libertății, Herbert Kickl, a numit alianța o coaliție „a pierzătorilor”.
În doar câteva luni, voturile a milioane de români, germani și austrieci au fost respinse de către elitele politice ale Europei.
Și s-ar putea ca acest lucru să nu se oprească aici. La sfârșitul acestei luni, Marine Le Pen va afla dacă cariera sa politică a luat sfârșit. Anul trecut, liderul Adunării Naționale din Franța a fost judecat la Paris, fiind acuzat de folosirea ilegală a fondurilor UE. Procurorii au cerut ca aceasta să fie interzisă să candideze timp de cinci ani. Verdictul va fi dat pe 31 martie. Le Pen spune că este victima „unei interferențe politice insuportabile în procesul democratic”.
Nu este singura în Europa din ce în ce mai iliberală.
Sursa: The Spectator
Vrei să fii la curent cu toate știrile de pe voceapoporului.eu? Apasă pe linkul grupului nostru de WhatsApp și intră acum pentru a nu rata nici o informație importantă! https://voceapoporului.eu/whatsapp/
