Papa Leon al XIV-lea a lansat un avertisment privind riscurile inteligenței artificiale, în deschiderea vizitei sale în Franța. Suveranul pontif a legat progresul tehnologic de protejarea demnității umane, a drepturilor fundamentale și a păcii, criticând totodată logica descurajării nucleare.
Papa Leon al XIV-lea și-a început vineri, 25 septembrie 2026, vizita oficială în Franța cu un mesaj concentrat asupra limitelor progresului tehnologic și asupra responsabilității oamenilor față de propriul viitor. În discursurile susținute la Palatul Élysée și la sediul UNESCO din Paris, pontiful a avertizat că inteligența artificială, dacă este lăsată să condiționeze viața de zi cu zi fără discernământ etic, poate afecta însăși înțelegerea demnității umane.
Ideea centrală a mesajului său a fost exprimată prin imaginea unui „paradis al mașinilor”, în care omul riscă să devină dependent de sisteme tehnologice și să renunțe treptat la judecata, libertatea și responsabilitatea sa. Potrivit textului oficial al discursului de la Élysée, papa a susținut că este necesară formarea unui discernământ etic capabil să distingă ceea ce este benefic pentru om de ceea ce îi poate afecta libertatea interioară și demnitatea.
Inteligența artificială, între progres și pierderea controlului
Leon al XIV-lea nu a respins progresul științific și tehnologic. Mesajul său a fost, mai degrabă, că dezvoltarea tehnologiei trebuie orientată către binele comun și să rămână sub controlul oamenilor, nu să înlocuiască responsabilitatea morală și decizia umană.
În opinia sa, problema nu este doar performanța sistemelor de inteligență artificială, ci și modul în care acestea pot schimba raportarea oamenilor la muncă, educație, relații sociale și adevăr. O societate liberă, a argumentat pontiful, nu ar trebui să impună uniformitatea și nici să accepte ca algoritmii să devină arbitri absoluți ai vieții publice sau private.
Critici la adresa descurajării nucleare
În același discurs, papa a abordat și problema armelor nucleare. El a pus sub semnul întrebării ideea că deținerea unor astfel de arme ar reprezenta, în sine, o garanție a securității. Potrivit poziției prezentate la Paris, această concepție poate alimenta o nouă cursă a înarmării, dificil de controlat.
Suveranul pontif a susținut că pacea nu poate fi redusă la un simplu echilibru militar și că aceasta trebuie construită prin dialog, dreptate și reducerea riscurilor de conflict. Mesajul se înscrie în poziția tradițională a Sfântului Scaun împotriva armelor nucleare, dar nu reprezintă o decizie juridică sau o schimbare automată a politicilor de apărare ale Franței, Statelor Unite ori ale altor state.
drepturile omului și responsabilitatea statelor
La UNESCO, Leon al XIV-lea a legat dezvoltarea tehnologică de apărarea drepturilor omului, a libertăților fundamentale și a statului de drept. El a subliniat rolul educației, științei și culturii în menținerea păcii și în protejarea persoanei într-o perioadă în care tehnologiile avansate se extind rapid.
Vizita în Franța este programată între 25 și 28 septembrie 2026 și include întâlniri la Paris, o vizită la UNESCO, evenimente religioase la catedrala Notre-Dame și o întâlnire cu tinerii la Stade de France.
