Când „Protecția Copilului” devine putere asupra copilului. cazul Pia, Jugendamt și petiția românului erich mocanu pe care Bruxelles-ul a închis-o
Un copil, o hotărâre a unei instanțe superioare, o intervenție Jugendamt două zile mai târziu și o întrebare care nu poate fi îngropată sub proceduri: cine protejează copilul atunci când familia acuză tocmai instituția creată pentru protecția lui că îi încalcă drepturile?
Copilul nu aparține statului. Copilul nu aparține unei instituții. Iar atunci când statul consideră că trebuie să îl despartă de mamă sau de tată, puterea autorității trebuie însoțită de ceva la fel de puternic: probe, transparență, proporționalitate, drept la apărare și control judecătoresc efectiv.
Imaginați-vă pentru câteva clipe că sunteți mamă sau tată.
O instanță superioară pronunță o decizie care, potrivit documentelor reproduse într-o petiție adresată Parlamentului European, suspendă provizoriu executarea unei măsuri privind copilul dumneavoastră.
În document apare inclusiv problema unei preluări forțate care ar putea speria puternic copilul și perspectiva traumatizării acestuia.
Credeți că, măcar până când judecătorii vor decide mai departe, copilul rămâne lângă dumneavoastră.
Două zile mai târziu, potrivit petiției, copilul este luat de la școală de Jugendamt și plasat într-o familie supleantă.
Ce îi spui copilului?
Că aceasta este procedura? Că instituția știe mai bine? Că mama și tata trebuie să aștepte?
Pentru un copil, o zi de separare nu este un paragraf într-un raport. Este o zi în care poate să nu înțeleagă de ce mama nu vine. De ce tata nu vine. De ce nu poate merge acasă.
O petiție pornită din strigătul unor familii
În anul 2021, Erich-Eduard Mocanu Gollent, în numele asociației „Auch Engel brauchen Schutzengel e.V.”, a adresat Parlamentului European petiția nr. 0538/2021.
Petiția reclama situația unor copii ai cetățenilor români care trăiau în Germania și acuza anumite Jugendämter de preluarea copiilor fără motive suficient de întemeiate.
parlamentul european a înregistrat oficial petiția. În rezumatul public al acesteia este consemnată afirmația petiționarului potrivit căreia asociația primise sute de solicitări de ajutor de la cetățeni români din Germania.
Cazul Pia: aici teoria despre Jugendamt trebuia să se oprească
Unul dintre cazurile prezentate de Erich Mocanu privea o fetiță identificată în petiție drept Pia S.
Petiția reproduce pasaje dintr-un document al Oberlandesgericht Karlsruhe, Senatul civil din Freiburg, referitor la dosarele 18 UF 4/21 și 49n F 2671/20.
Într-un alt pasaj reprodus în petiție apare problema efectului unei preluări forțate imediate asupra copilului și perspectiva traumatizării acestuia.
Apoi vine acuzația care trebuia verificată până la ultimul document.
Nu ne explicați doar sistemul. Explicați cazul Pia.
Ce s-a întâmplat între 8 și 10 martie 2021?
Ce pericol nou și imediat ar fi apărut în acele 48 de ore?
Ce probe existau pentru intervenție?
Cine a verificat acele probe?
Cum s-a raportat intervenția Jugendamt la dispoziția Oberlandesgericht?
Și, mai ales: a verificat Parlamentul European până la capăt această contradicție reclamată înainte de închiderea petiției?
Jugendamt – „stat în stat”?
În timpul misiunii Parlamentului European, problema expresiei „stat în stat” a ajuns chiar în discuția cu autoritățile germane. Raportul consemnează că eurodeputatul Peter Jahr a ridicat problema acuzațiilor petiționarilor potrivit cărora Jugendamt ar funcționa ca un „stat în stat”.
Autoritățile germane au respins o asemenea interpretare. Ele au susținut că Jugendamt face parte din administrația publică, este supus legii și trebuie să respecte hotărârile instanțelor.
A spune cum trebuie să funcționeze o instituție nu demonstrează automat cum a funcționat instituția într-un caz concret.
Parlamentul European a mers în Germania
În perioada 3–4 noiembrie 2022, o delegație a Comisiei pentru petiții a Parlamentului European – PETI – a efectuat o misiune de informare în Germania privind Jugendamt și litigiile familiale transfrontaliere.
Erich Mocanu a fost audiat în cadrul acestei misiuni.
Au fost audiați și reprezentanți ai ministerelor, instanțelor și serviciilor germane pentru copii și tineret.
Raportul recunoaște o problemă esențială
Mai mult, raportul consemnează că autoritățile germane au cooperat și au furnizat informații generale, dar nu au putut oferi răspunsuri detaliate la întrebările privind petițiile care făceau obiectul misiunii.
Raportul mai recunoaște ceva
PETI constată în propriul raport că nu toate recomandările rezoluției Parlamentului European din 29 noiembrie 2018 privind Jugendamt fuseseră implementate.
Și tot PETI formulează noi recomandări privind:
Cu toate acestea, raportul recomandă închiderea petiției 0538/2021 a lui Erich Mocanu.
Apoi au venit amendamentele
Înaintea adoptării raportului, eurodeputații au avut în față o serie de amendamente.
Unele dintre ele cereau mai mult control. Altele cereau statistici. Altele priveau drepturile copilului și ale părinților. Unul cerea explicit ca petiția lui Erich Mocanu să nu fie închisă.
Amendamentul solicita date statistice privind cazurile care implică Jugendamt și, în special, numărul recomandărilor anulate de instanțe.
Amendamentul nu a trecut.
De ce contează?
Pentru că atunci când o instituție exercită o asemenea putere asupra familiilor, societatea trebuie să poată afla cât de des concluziile sau recomandările sale rezistă controlului judecătoresc.
Amendamentul solicita date statistice, în special privind cetățenii Uniunii Europene care nu dețin cetățenia germană, pentru creșterea transparenței.
Amendamentul nu a obținut majoritatea necesară.
Dacă vrem să verificăm acuzația că părinții străini sunt tratați diferit, avem nevoie tocmai de date care permit comparația.
Amendamentul solicita clarificări privind supravegherea juridică și controlul asupra Jugendamt.
Amendamentul a fost respins.
Și apoi vine Amendamentul 23
Cristian Terheș a solicitat ca petițiile 1506/2016 și 0538/2021 a lui Erich Mocanu să rămână deschise.
Cristian Terheș: PENTRU
Loránt Vincze: PENTRU
Gheorghe Falcă: ÎMPOTRIVĂ
Amendamentul a fost respins.
Și totuși, propunerea de a menține petiția deschisă a fost respinsă cu 18 voturi împotrivă.
Ce alte amendamente nu au trecut?
| Amendament | Ce urmărea | Rezultat |
|---|---|---|
| AM 3 | Referire la principiul interesului superior al copilului | 10 pentru / 14 împotrivă / 2 abțineri |
| AM 4 | Convenția ONU privind drepturile copilului și relația copilului cu părinții | 10 / 14 / 2 |
| AM 5 | Referire la articolul 24 din Carta drepturilor fundamentale | 10 / 14 / 2 |
| AM 7 | Respectarea corespunzătoare a drepturilor copilului, inclusiv în Germania | 5 / 18 / 3 |
| AM 8 | Verificarea practicilor în raport cu interesul superior al copilului | 5 / 19 / 2 |
| AM 12 | Posibilitatea persoanei de a fi consiliată, apărată și reprezentată | 13 / 13 / 0 |
| AM 14 | Informații juridice și acces la avocați bilingvi specializați | 8 / 17 / 0 |
| AM 15 | Statistici privind recomandările Jugendamt anulate de instanțe | 11 / 14 / 1 |
| AM 19 | Statistici privind cetățenii UE fără cetățenie germană | 13 / 13 / 0 |
| AM 23 | Menținerea deschisă a petițiilor | 8 / 18 / 0 |
| AM 30 | Clarificarea supravegherii și controlului Jugendamt | 4 / 18 / 4 |
| AM 31 | Birouri Ombudsman în landurile germane | 5 / 18 / 3 |
| AM 33 | Definirea conceptului de „bunăstare a copilului” | 9 / 14 / 3 |
| AM 34 | Posibilitatea unei audieri publice periodice privind Jugendamt | 4 / 19 / 2 |
Dar trebuie spus și ceea ce a fost adoptat
Documentele trebuie prezentate integral, nu selectiv.
Amendamentele 27 și 29, referitoare la drepturile fundamentale, protecția copilului, interesul superior al acestuia și relațiile personale cu ambii părinți, au primit 26 de voturi pentru, zero împotrivă și zero abțineri.
Prin urmare, documentele nu permit afirmația că membrii PETI ar fi respins în bloc drepturile copiilor.
Dar permit o altă întrebare:
AM 34 – nici măcar o audiere periodică?
Amendamentul 34 fusese depus de Ryszard Czarnecki, Cristian Terheș și Kosma Złotowski.
Ideea era simplă: deoarece PETI primea în mod regulat numeroase petiții privind Jugendamt, să fie luată în considerare posibilitatea organizării a cel puțin unei audieri publice privind această problemă în fiecare legislatură parlamentară.
Amendamentul a fost respins.
18 familii la Bruxelles – ceea ce nu se vede într-un tabel de vot
Potrivit lui Erich Mocanu, aproximativ 18 familii venite din Germania, Austria și Danemarca se aflau la Bruxelles în legătură cu problema discutată.
Pentru ele, dezbaterea nu era una academică.
În spatele fiecărui paragraf existau părinți. În spatele fiecărui dosar existau copii.
Mocanu relatează că, după respingerea mai multor amendamente, Cristian Terheș a părăsit sala și a mers să discute cu familiile prezente.
Această relatare oferă o posibilă explicație pentru faptul că Terheș apare drept coautor al AM 34, dar nu figurează în tabelul nominal printre cei care au votat asupra amendamentului.
Documentul oficial nu precizează motivul absenței sale de la acel vot.
Vlad Gheorghe – întâlnirea din ajunul votului
Potrivit relatării lui Mocanu, Vlad Gheorghe ar fi explicat că, din perspectiva sa de avocat, susținea demersurile familiilor, însă grupul politic din care făcea parte stabilise o poziție contrară și că, în aceste condiții, nu dorea să participe la vot.
În lipsa unei declarații publice sau a unei înregistrări pe care să o putem cita, această afirmație trebuie prezentată drept mărturia lui Erich Mocanu despre conversația la care afirmă că a participat personal.
Și reprezentanții României?
Documentele nominale ale votului permit cetățenilor să vadă exact cum au votat membrii prezenți.
Gheorghe Falcă apare votând împotriva unei serii de amendamente, inclusiv AM 3, AM 4, AM 5, AM 7, AM 8, AM 12, AM 14, AM 15, AM 19, AM 23, AM 30, AM 31, AM 33 și AM 34.
Cristian Terheș a susținut numeroase dintre amendamentele analizate și a fost autor sau coautor al mai multora.
Loránt Vincze a votat pentru mai multe dintre amendamente, s-a abținut asupra altora și a votat împotriva unor propuneri.
Aceste voturi nu demonstrează singure motivele politice sau personale ale fiecărui eurodeputat.
Dar sunt voturi publice.
Iar atunci când vorbim despre drepturile copiilor și părinților, cetățenii au dreptul să știe cum au votat reprezentanții lor.
Legea nu este sinonimă cu dreptatea
O lege poate fi schimbată. O lege poate fi declarată neconstituțională. O autoritate poate interpreta greșit o lege. O instanță poate anula un act administrativ. O instanță superioară poate schimba hotărârea unei instanțe inferioare.
Tocmai de aceea există controlul judecătoresc.
Iar drepturile fundamentale ale copilului și ale părinților nu dispar pentru simplul fapt că o instituție invocă un paragraf de lege.
Un copil nu poate primi copilăria înapoi printr-o hotărâre pronunțată cinci ani mai târziu
Dacă statul greșește o amendă, banii pot fi restituiți.
Dacă greșește un impozit, suma poate fi recalculată.
Dacă o autoritate emite un act administrativ ilegal, acesta poate fi anulat.
Dar dacă un copil este separat nejustificat de mama sau tatăl său, timpul pierdut nu poate fi restituit.
Nimeni nu îi poate da înapoi aniversarea.
Crăciunul.
Prima zi de școală.
Seara în care a plâns după mama sa.
Lunile în care nu a înțeles de ce nu poate merge acasă.
De aceea, cu cât intervenția statului în familie este mai gravă, cu atât standardul probelor și al controlului trebuie să fie mai ridicat.
Pia nu este un număr de dosar
Pia nu este AM 23.
Nu este petiția 0538/2021.
Nu este un paragraf într-un raport PETI.
Este un copil.
Iar atunci când într-un dosar apare întrebarea dacă o autoritate a intervenit asupra vieții unui copil în condiții care ar fi intrat în conflict cu ceea ce dispusese o instanță superioară, răspunsul unei democrații nu poate fi doar:
„Instituția ne-a explicat cum funcționează sistemul.”
Răspunsul trebuie să fie:
Arătați documentele.
Arătați probele.
Explicați fiecare decizie.
Explicați de ce separarea copilului a fost necesară.
Dacă Jugendamt a procedat corect într-un caz concret, documentele și probele trebuie să poată demonstra acest lucru.
Dacă o autoritate a greșit, copilul și familia au dreptul ca greșeala să fie recunoscută și analizată.
Protecția copilului nu trebuie să însemne protecția instituției față de întrebări.
Trebuie să însemne protecția copilului.
Instituțiile există pentru copii.
Copiii nu există pentru instituții.
Materialul se bazează pe petiția nr. 0538/2021 depusă de Erich-Eduard Mocanu Gollent în numele asociației „Auch Engel brauchen Schutzengel e.V.”, raportul misiunii PETI din Germania din 3–4 noiembrie 2022, amendamentele depuse la raport și evidențele nominale ale voturilor din comisia peti.
Articolul diferențiază între: faptele consemnate în documentele oficiale; afirmațiile și acuzațiile petiționarului; și mărturiile personale ale lui Erich Mocanu privind evenimentele la care afirmă că a participat.
Calificările penale formulate în petiția inițială reprezintă poziția petiționarului și nu sunt prezentate de această publicație drept constatări definitive ale unei instanțe.
Persoanele și instituțiile menționate au dreptul să transmită redacției Vocea Poporului explicații sau un drept la replică, care poate fi publicat împreună cu materialul.
