Istoria recentă a României ne-a demonstrat că oroarea are culoare politică în ochii sistemului și ai propagandei. În iulie 2023, când a izbucnit scandalul „Azilelor Groazei” din Ilfov (Voluntari și Afumați), țara a fost zguduită din temelii. Demisii în lanț, proteste în stradă, breaking-news-uri non-stop și execuția publică a Gabrielei Firea (PSD) pentru legăturile din cercul său politic.
Astăzi, în 2026, un scandal de proporții apocaliptice lovește județul Bihor: DIICOT vorbește despre sute de persoane vulnerabile exploatate, tratamente inumane și peste 400 de cadavre îngropate direct pe câmp. Însă de data aceasta, liniștea este asurzitoare. Nimeni nu mai iese în stradă, marile televiziuni calcă pe ouă, iar numele premierului interimar ilie bolojan (PNL) – cel care a controlat județul ca primar al Oradei și președinte al Consiliului Județean – este protejat cu o pânză groasă de protecție mediatică. De ce aplică România această dublă măsură revoltătoare?
🎭 Voluntari 2023 vs. Bihor 2026: Aceeași oroare, reacții complet diferite
Când procurorii au scos la lumină bătrânii înfometați și torturați din Ilfov, justiția televizată a funcționat la turație maximă. Responsabilitatea politică a fost extinsă imediat, pe bună dreptate, până la vârful decizional. Asocierile politice au fost suficiente pentru a dărâma miniștri.
În Bihor, cifrele oferite de ancheta DIICOT sunt de-a dreptul înfiorătoare:
- Un prejudiciu de peste 13 milioane de lei (2,6 milioane de euro) obținut prin reținerea pensiilor, indemnizațiilor de handicap și chiar a ajutoarelor de înmormântare ale victimelor.
- Peste 400 de suflete care au murit în ultimii ani în aceste așezăminte ilegale și au fost îngropate la grămadă, pe un câmp din apropierea unui cimitir, fără ca statul român să clipească.
- Condiții inumane de cazare sub paravanul asociației conduse de Viorel Pașca, supranumit ironic în comunitate „bunul samaritean”.
Cu toate acestea, unde sunt protestatarii? Unde sunt mișcările civice care cereau epurarea clasei politice? Răspunsul este simplu: Bihorul este fieful PNL, iar rețeaua s-a dezvoltat sub ochii îngăduitori ai administrației locale.
🛡️ Linia de apărare a lui Ilie Bolojan: „Nu am știut, nu am competențe”
Întrebat direct la Guvern despre această bombă socială din județul pe care l-a condus atâția ani, premierul interimar Ilie Bolojan a activat imediat scutul birocratic: „Nu am nicio legătură cu acest caz. Nu am avut interacțiuni, nu i-am vizitat niciodată. Cei care pot inspecta sunt cei de la agențiile județene de inspecție socială…”
Este exact aceeași replică pe care o dădeau politicienii PSD în 2023 și care era taxată dur de opinia publică drept ipocrizie. Însă investigațiile jurnalistice arată că realitatea din hârtii contrazice detașarea afișată de Bolojan:
- Rapoartele oficiale: În rapoartele anuale semnate chiar de Ilie Bolojan în calitate de președinte al Consiliului Județean Bihor (2020 și 2022), se menționa negru pe alb o „colaborare bună” a aparatului județean (DGASPC) cu tocmai asociația aflată acum în centrul dosarului de trafic de persoane.
- Premiat de primărie: Viorel Pașca a fost premiat public ca „voluntar în comunitate” de către Direcția de Asistență Socială Oradea (DASO), o instituție aflată în subordinea primăriei conduse la acea vreme de același grup politic.
- Filiera politică locală: Fiul suspectului principal deține funcția de viceprimar PNL într-o comună bihoreană.
Cum poți susține public că „nu ai nicio tangență” când instituțiile pe care le-ai condus au colaborat, au premiat și au trimis în mod repetat cazuri sociale către aceste centre neautorizate?
👁️ Statul eșuat și complicitatea prin neplătire
În timp ce structurile conduse de oameni din cercul politic al PNL (inclusiv foști prefecți sau directori de agenții) dădeau cel mult amenzi contravenționale fără a desființa rețeaua, sute de bătrâni și oameni fără ajutor își găseau sfârșitul pe un câmp din Bihor. Reducerile drastice de personal operate în trecut la nivelul DGASPC Bihor au lăsat sistemul de control fără dinți, facilitând operarea acestei mașinării criminale timp de ani de zile.
Atunci când abuzurile sunt comise în fieful unui partid considerat „frecventabil” de către elitele media, standardele de revoltă se prăbușească instantaneu. Cazul din Bihor demonstrează că, în România, indignarea publică a devenit selectivă și profund controlată politic.
Vocea Poporului va urmări pas cu pas această anchetă. Justiția trebuie să meargă până la capăt, indiferent dacă vinovații poartă carnet de partid roșu sau galben. Cetățenii chinuiți și îngropați pe câmpurile din Bihor merită același adevăr și aceeași determinare ca și cei din Voluntari!
Un articol de investigație realizat de Erich Mocanu pentru voceapoporului.eu.
