Germania pregătește o nouă taxă pentru băuturile cu zahăr, iar proiectul elaborat de Ministerul Federal al Finanțelor condus de Lars Klingbeil (SPD) ar putea aduce statului peste un miliard de euro anual. Consecințele ar putea ajunge direct la consumatori: proiectul pornește explicit de la premisa că firmele vor putea transfera povara fiscală asupra cumpărătorului. Deocamdată însă taxa nu este adoptată, iar Cancelaria federală a oprit forma actuală a proiectului.
Germania discută de mai mult timp introducerea unei taxe speciale pentru băuturile cu un conținut ridicat de zahăr. Acum există și un proiect concret elaborat de Ministerul Federal al Finanțelor.
Potrivit proiectului consultat de BILD, taxa ar urma să fie calculată în funcție de cantitatea de zahăr din băutură.
Pentru băuturile care conțin cel puțin 5 grame de zahăr la 100 ml, taxa prevăzută este de 26 de cenți pe litru.
De la 7 grame/100 ml, aceasta ar crește la 32 de cenți pe litru.
Iar de la 10 grame/100 ml, taxa ar ajunge la 38 de cenți pentru fiecare litru.
Coca-Cola: aproximativ 45 de cenți în plus la un litru?
Unul dintre exemplele cele mai ușor de înțeles este Coca-Cola Classic.
Produsul are aproximativ 10,6 grame de zahăr la 100 ml și ar intra astfel în categoria superioară prevăzută de proiect.
Potrivit calculelor prezentate de BILD, dacă producătorii și comercianții transferă integral noua taxă către consumator, după luarea în calcul și a efectului TVA, un litru de Coca-Cola Classic ar putea costa cu aproximativ 45 de cenți mai mult.
Aici trebuie însă făcută o distincție importantă: nu există o regulă potrivit căreia prețul de la raft va crește automat exact cu această sumă.
Prețurile sunt stabilite de producători și comercianți. Cei aproximativ 45 de cenți reprezintă scenariul în care povara fiscală este transferată integral către cumpărător.
Ministerul se așteaptă ca taxa să ajungă la consumator
Un pasaj important din proiect privește tocmai efectele asupra prețurilor.
Ministerul Finanțelor anticipează efecte asupra prețurilor și asupra nivelului prețurilor de consum, iar mecanismul taxei pornește de la posibilitatea ca firmele să transfere costul către clientul final.
Cu alte cuvinte, chiar dacă juridic taxa ar fi plătită în cadrul lanțului comercial, consumatorul ar putea ajunge să suporte o parte sau chiar întreaga povară prin prețuri mai mari.
Peste un miliard de euro pentru stat
Sumele estimate sunt considerabile.
BILD relatează că Ministerul Finanțelor estimează pentru anul 2028 venituri de aproximativ 1,215 miliarde de euro. Estimările oficiale relatate de ARD indică aproximativ 945 milioane de euro în primul an, apoi aproximativ 1,155 miliarde, cu venituri care ar urma să ajungă la aproximativ 1,18 miliarde de euro până în 2031.
Prin urmare, ceea ce este prezentat drept instrument de politică sanitară are și o componentă bugetară evidentă.
Guvernul argumentează că taxa ar trebui să stimuleze producătorii să reducă zahărul din băuturi și, implicit, să contribuie la reducerea problemelor de sănătate asociate consumului excesiv de zahăr. Ministerul Finanțelor invocă însă și obținerea unor venituri suplimentare și evitarea unor noi creșteri ale contribuțiilor la asigurările publice de sănătate.
Zero, sucurile naturale și berea fără alcool ar urma să fie exceptate
După controversele apărute în vară, Klingbeil a precizat că nu intenționează să taxeze băuturile fără zahăr doar pentru că utilizează îndulcitori.
Forma actuală a proiectului prevede că băuturile îndulcite cu substituenți ai zahărului nu vor fi supuse taxei.
De asemenea, sunt prevăzute excepții pentru sucurile pure de fructe și legume, berea fără alcool și vinul fără alcool.
Așadar, nu este vorba despre o taxă aplicată tuturor băuturilor răcoritoare, ci despre una construită în principal în jurul conținutului efectiv de zahăr.
Și statul are nevoie de sute de angajați pentru noua taxă
Introducerea unei taxe noi înseamnă însă și o nouă structură administrativă.
Potrivit proiectului relatat de BILD, autoritățile estimează necesitatea a 200 de posturi suplimentare la Zoll și a încă 23 de posturi la ITZBund, furnizorul central de servicii IT al administrației federale.
Costurile pentru vamă și infrastructura IT până în 2029 sunt estimate la aproximativ 89 de milioane de euro.
Reprezentanții sindicatelor vamale avertizează chiar că personalul prevăzut ar putea să nu fie suficient și că implementarea sistemelor informatice necesare ar necesita timp.
Pentru producători și anumite companii din comerțul angro sunt prevăzute, de asemenea, noi obligații de autorizare, documentare și raportare.
Astfel apare inevitabil întrebarea dacă o taxă menită să influențeze consumul nu va genera, simultan, o nouă structură birocratică finanțată tot din bani publici.
Industria avertizează asupra prețurilor
Organizațiile din industria alimentară și a băuturilor critică proiectul.
Argumentul lor principal este că atât taxa, cât și costurile administrative suplimentare vor ajunge în cele din urmă în prețurile produselor.
Susținătorii taxei răspund însă că tocmai presiunea asupra prețului poate determina producătorii să reformuleze produsele și să reducă nivelul de zahăr.
Este, de fapt, miezul disputei: este taxa în primul rând o măsură de sănătate publică sau o nouă sursă de venit pentru buget?
Documentele și estimările financiare arată că ambele componente există.
Dar proiectul lui Klingbeil a fost oprit de Cancelarie
Și aici apare cea mai importantă informație pentru situația actuală.
Taxa nu este adoptată.
Proiectul Ministerului Finanțelor a fost transmis celorlalte ministere pentru coordonare, însă Cancelaria federală a intervenit.
Din cercurile guvernamentale s-a transmis că proiectul, în forma sa actuală, nu este capabil să obțină o majoritate în interiorul guvernului.
Există rezistență inclusiv din partea CDU/CSU și a unor landuri. Criticii invocă atât costurile pentru consumatori, cât și povara suplimentară pentru producătorii de băuturi, în special întreprinderile mijlocii.
Asta nu înseamnă că ideea taxei a fost abandonată definitiv.
Coaliția guvernamentală convenise în principiu asupra introducerii unei taxe pentru băuturile cu zahăr începând din 2027, însă forma concretă, nivelul taxării și momentul exact al intrării în vigoare sunt din nou în negociere. În iulie, chiar Klingbeil spunea că nu poate garanta dacă aplicarea va începe exact la 1 ianuarie 2027 sau ceva mai târziu. Bundesministerium der Finanzen
De la sănătate publică la o taxă de peste un miliard
Pentru cetățean, discuția nu este una abstractă.
Dacă proiectul va reveni într-o formă apropiată de cea actuală și companiile vor transfera costurile, efectul se va vedea direct la casa de marcat.
Pentru guvern, argumentul este reducerea consumului excesiv de zahăr, stimularea producătorilor să ofere produse mai sănătoase și obținerea unor venituri care pot ajuta sistemul public de sănătate și bugetul.
Pentru critici, este încă o taxă care riscă să lovească disproporționat gospodăriile cu venituri mici și să creeze noi costuri administrative pentru economie.
Un lucru trebuie însă spus clar:
Astăzi, 4 octombrie 2026, germanii nu plătesc această nouă taxă. Avem un proiect legislativ, nu o lege intrată în vigoare, iar forma prezentată de Ministerul Finanțelor a întâmpinat deja opoziție în interiorul guvernului.
Pentru consumatorii din Germania, întrebarea rămâne deschisă: va reveni taxa într-o formă modificată și, dacă da, cât din cost va ajunge efectiv în prețul băuturilor?
