România, o țară fără climat tropical și fără plantații de bananieri, figurează totuși în statisticile europene drept exportator de banane. Potrivit datelor Eurostat, citate de publicația Transilvania Plus, exporturile românești de banane au atins în 2024 valoarea de 3,4 milioane de euro — o performanță care, la prima vedere, sfidează geografia.
O industrie fără plantații
Explicația nu ține de agricultură, ci de infrastructură. România nu cultivă banane, dar a devenit un nod regional pentru procesarea lor. Fructele sosesc verzi, în containere maritime, sunt depozitate în camere specializate unde temperatura și concentrația de etilenă sunt atent controlate, iar apoi sunt redistribuite către piețele din regiune, în stadiul optim pentru consum.
Procesul, cunoscut în industrie drept „coacere controlată”, transformă un produs brut într-o marfă gata pentru raft. În termeni comerciali, România adaugă valoare fără a produce materia primă — o verigă logistică esențială într-un lanț alimentar globalizat.
Un horticultor din Ardeal, citat de Ziarul Financiar, explică fenomenul simplu: bananele trebuie coapte înainte de comercializare, iar România dispune de infrastructura necesară pentru acest proces, ceea ce o plasează pe harta exportatorilor.
Fluctuații spectaculoase
Datele europene arată o evoluție volatilă a acestui segment.
- 2020: 7,7 milioane euro
- 2021: 14,5 milioane euro (an record)
- 2024: 3,4 milioane euro
În termeni fizici, anul trecut au fost exportate aproximativ 3.700 de tone — echivalentul a aproape 200 de camioane încărcate. În 2021, volumul depășea 20.200 de tone, adică peste 1.000 de camioane, de peste cinci ori mai mult decât nivelul actual.
Unde ajung „bananele românești”
Principalele destinații sunt piețele din proximitate, în special Ungaria și Republica Moldova, unde retailerii preferă produse deja pregătite pentru vânzare. Exporturi mai reduse ajung și în Polonia, Slovenia, Bulgaria, Cehia și Germania — semn că infrastructura logistică permite distribuție regională extinsă.
O lecție despre valoare adăugată
Cazul bananelor românești ilustrează modul în care economiile moderne pot capitaliza etape intermediare ale producției globale. Fără a deține plantații și fără a controla lanțul primar de aprovizionare, România monetizează o etapă critică: transformarea unui produs verde într-un bun comercializabil.
Într-o Europă interconectată, unde lanțurile de aprovizionare traversează continente, valoarea nu aparține întotdeauna celui care cultivă, ci adesea celui care procesează, depozitează și livrează la momentul potrivit.
Hai în comunitatea de WhatsApp: VoceaPoporului
Sursa: Transilvania Plus, pe baza datelor Eurostat.
