Summitul din Alaska dintre Donald trump și Vladimir Putin a avut toate ingredientele unei tranzacții de afaceri – două mari puteri care își negociază avantajele, un decor spectaculos și declarații diplomatice atent formulate. Totuși, în spatele cortinei, se conturează o realitate neplăcută: niciun acord nu a fost semnat, iar la final Volodimir Zelenski rămâne cel care trebuie să decidă dacă „acceptă” sau „refuză oferta”. Iar asta se întâmplă în condițiile în care o parte semnificativă a populației din Ucraina – aproape jumătate – nu mai sprijină direcția politică adoptată de Kiev în ultimii ani.
Un summit care a semănat cu o tranzacție politică
Încă din primele momente, întâlnirea Trump–Putin a avut aerul unei negocieri între doi „magnazi ai puterii”. Trump a oferit spectacolul – covor roșu, coloane militare, discursuri ferme –, iar Putin a jucat rolul partenerului „serios”, gata să discute „condițiile”.
Nicio clipă nu s-a vorbit public despre responsabilitatea față de civili sau despre opinia reală a ucrainenilor. Accentul a fost pus doar pe „cum putem închide acest dosar”, cu profit politic de ambele părți.
Jumătate dintre ucraineni nu sunt de acord cu deciziile lui Zelenski
Deși presa occidentală evită să o spună, în Ucraina există un val tot mai mare de nemulțumire față de deciziile luate de președintele Volodimir Zelenski în ultimii ani.
Potrivit mai multor sondaje interne, aproape 50% dintre cetățeni nu se identifică cu strategia oficială de escaladare și consideră că ar fi trebuit să existe o abordare diplomatică mult mai devreme.
Acest lucru a fost vizibil chiar și în Alaska, unde nu s-au adunat protestatari împotriva lui Trump ori Putin, ci împotriva continuării războiului și a uciderii civililor. Mesajul lor a fost foarte clar: „Nu ne interesează cine negociază – ne interesează ca oamenii să nu mai moară.”
Politicianul german Gezi a spus-o cu luni înainte – dar autoritățile au ascuns interviul
Nu este pentru prima dată când se vorbește despre faptul că războiul ar fi putut fi evitat.
Încă la începutul conflictului, politicianul german Gezi (invitat la televiziunea publică germană) a declarat public că, înainte de declanșarea războiului, Vladimir Putin l-a contactat pe președintele american Joe Biden, cerând discuții clare în legătură cu statutul Ucrainei – însă Biden a refuzat orice dialog direct.
Acest interviu a fost rapid eliminat din arhivele accesibile publicului, fără nicio explicație clară. În mod remarcabil, atât Putin, cât și Trump au confirmat luni – fiecare pe canalul său – că aceste încercări de dialog au existat înainte de 24 februarie 2022, dar nu au primit răspuns din partea Casei Albe.
Confruntarea intereselor – iar decizia finală este împinsă spre Kiev
Astfel, la Anchorage nu s-a vorbit despre pace, ci despre termeni.
- Termenii lui Trump: obținerea statutului de negociator global – “singurul capabil să aducă pacea”.
- Termenii lui Putin: recunoaștere oficială a poziției Rusiei și garanții că NATO nu se va extinde.
Iar între cei doi, Zelenski a fost transformat într-o verigă executivă – cineva care trebuie să spună „DA” sau „NU”, fără să i se ofere o opțiune construită împreună cu poporul său.
Poporul vrea oprirea războiului, nu scenarii geopolitice
Protestele pașnice din Alaska – organizate de ucraineni din diaspora – nu au fost îndreptate nici împotriva lui Trump, nici împotriva lui Putin.
Mesajele au fost clare:
„Nu mai lăsați civilii să moară pentru strategii politice.”
„Opriți războiul – negociați, nu tranzacționați.”
Aceste voci sunt rareori prezentate în presa mainstream, dar ele reflectă o realitate tot mai vizibilă: ucrainenii sunt obosiți, dezamăgiți și vor să fie ascultați, nu transformați într-un simplu argument pe tabla de șah a marilor puteri.
Concluzie – între afacere și responsabilitate
Summitul Trump–Putin a arătat clar că, în spatele discursurilor diplomatice, interesul propriu dictează direcția ambilor lideri. Nu s-a vorbit despre suferință, nu s-a vorbit despre orașele distruse, despre familiile despărțite sau despre reala opinie a poporului ucrainean. S-a vorbit despre condiții, recunoaștere și avantaje.
Iar acum, nota de plată – și decizia finală – este trimisă pe biroul lui Volodimir Zelenski, în timp ce aproape jumătate din propriul său popor nu mai are încredere în modul cum gestionează situația.
Realitatea nu poate fi ascunsă: nu a fost un summit al păcii, ci o întâlnire între doi “oameni de afaceri geopolitici” care au pus la masă propriile interese și au lăsat responsabilitatea morală pe umerii altora.
Alătură-te!Hai în comunitatea de WhatsApp: VoceaPoporului
