Organizația Mondială a Sănătății (OMS/WHO) avertizează asupra unei noi crize sanitare la nivel global. holera, o boală considerată de mult sub control în multe regiuni ale lumii, revine în forță și provoacă mii de decese. Potrivit datelor oficiale, în perioada 1 ianuarie – 17 august 2025 au fost raportate peste 409.000 de cazuri și 4.738 de morți.
Deși numărul cazurilor a scăzut cu 20% față de anul precedent, numărul deceselor a crescut dramatic – cu 46%. Acest paradox scoate în evidență lipsa de acces la tratament rapid și deficiențele majore ale sistemelor medicale din țările afectate.
Țările cel mai grav lovite
Holera s-a răspândit în prezent în 31 de state, inclusiv în zone unde în ultimii ani boala părea eradicată. Printre cele mai afectate se numără:
OMS explică această evoluție alarmantă printr-o combinație de factori: conflicte armate, strămutări în masă, sărăcie extremă, lipsă de apă potabilă și efectele schimbărilor climatice. În regiunile devastate de inundații, apa contaminată a devenit principala sursă de infectare.
O boală veche, o amenințare nouă
Holera este o infecție digestivă severă, transmisă prin apă sau alimente contaminate cu bacteria Vibrio cholerae. Simptomele – diaree acută, vărsături, crampe musculare – pot duce la deshidratare rapidă și la deces în doar câteva ore, dacă pacientul nu primește tratament.
Din 2021, după o perioadă de aparentă stabilitate, numărul cazurilor de holeră este din nou pe un trend ascendent. În multe regiuni sărace, sistemele sanitare sunt depășite, iar vaccinurile și antibioticele lipsesc sau ajung cu întârziere.
Ce spune OMS
Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția că riscul de răspândire a bolii este „foarte ridicat”, atât în interiorul statelor afectate, cât și dincolo de granițele lor. Mobilitatea populației, migrația și comerțul transfrontalier contribuie la expansiunea accelerată a epidemiilor.
O lecție pentru Europa și România
Deși în prezent cazuri de holeră nu au fost semnalate în Uniunea Europeană, pericolul nu poate fi ignorat. OMS subliniază că, în contextul globalizării, bolile nu mai recunosc granițe. România și restul Europei trebuie să rămână vigilente, să investească în infrastructura sanitară și să gestioneze mai atent fluxurile de migranți și refugiați din zone afectate, unde lipsa igienei și a apei potabile transformă holera într-un ucigaș tăcut.
„Crizele sanitare nu sunt doar probleme locale, ci amenințări globale. Într-o lume interconectată, orice neglijență se poate transforma într-o tragedie colectivă”, avertizează OMS.