Manipulare juridică: De ce candidatura lui Călin Georgescu nu poate fi blocată de ÎCCJ

O teorie conspiraționistă circulă intens în ultimele zile, susținând că Biroul Electoral Central (BEC) ar putea respinge candidatura lui Călin Georgescu, iar această decizie ar urma să fie confirmată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Potrivit narativelor lansate în spațiul public, scenariul ar fi fost orchestrat astfel încât instanța supremă să fie cea care își asumă măsura, eliminând astfel posibilitatea unor contestații internaționale.

În plus, unii speculează că demiterea lui Toni Greblă din fruntea Autorității Electorale Permanente (AEP) ar fi fost necesară pentru a permite acestui plan să fie pus în aplicare.

Ce spune legea?

Avocatul Toni Neacșu demontează această teorie, explicând clar că această narațiune este complet falsă și nu are fundament juridic.

👉 Singura cale de atac împotriva hotărârilor BEC de admitere sau respingere a candidaturilor este contestația la Curtea Constituțională a României (CCR), conform articolului 31 din Legea 370/2004. CCR este instanța supremă în materie electorală, iar deciziile sale sunt definitive și obligatorii. Ele nu pot fi atacate în nicio altă instanță, nici în România, nici la nivel internațional.

👉 Hotărârile BEC nu pot fi atacate în justiția obișnuită, deoarece Legea contenciosului administrativ (554/2004, art. 5 alin. 2) prevede că acestea sunt exceptate de la controlul instanțelor de contencios.

👉 ÎCCJ nu are competența de a judeca în primă instanță astfel de spețe, ci doar curțile de apel. De altfel, recent, ÎCCJ a declinat deja o cerere de anulare a unei hotărâri CCR către Curtea de Apel București, ceea ce confirmă că instanța supremă nu se poate pronunța asupra acestui tip de cazuri.

Termene clare, fără spațiu pentru speculații

Procesul de depunere, verificare și validare a candidaturilor este unul rapid și bine reglementat, astfel încât listele finale ale candidaților trebuie definitivate până pe 17 martie 2025.

📌 BEC are la dispoziție 48 de ore pentru analizarea dosarelor și emiterea hotărârilor.
📌 Contestarea unei respingeri poate fi făcută în termen de 24 de ore, iar CCR are încă 48 de ore pentru a emite o decizie definitivă și irevocabilă.
📌 Legea nu permite nicio întârziere sau prelungire a acestor termene, ceea ce face imposibil un scenariu în care candidatura unui candidat să fie blocată printr-un proces de durată.

Comisia de la Veneția nu are un impact direct asupra procesului electoral

Un alt argument invocat în teoria conspirației este că decizia BEC și validarea sa de către ÎCCJ ar respecta formal recomandările Comisiei de la Veneția privind dreptul la apărare și contradictorialitatea.

👉 În realitate, raportul Comisiei de la Veneția nu are efect direct asupra alegerilor, deoarece modificările legislative necesare nu au fost implementate în timp util.
👉 Raportul urgent al Comisiei din ianuarie 2025 este doar un document provizoriu, urmând să fie adoptat formal abia la ședința plenară din 14-15 martie 2025.

Concluzie: Un scenariu imposibil juridic

În ciuda speculațiilor, realitatea juridică arată clar că ÎCCJ nu are nicio competență în această materie, iar singura instanță care poate decide asupra candidaturilor este Curtea Constituțională a României.

Cei care promovează astfel de scenarii fie nu cunosc legislația electorală, fie încearcă să inducă în eroare opinia publică, creând un climat de neîncredere în procesul electoral.

🔍 Surse: Facebook – Toni Neacșu

---