„Lovitura tăcută” a UE în România: Alegerile prezidențiale din 2025 sub semnul controverselor

Într-un articol publicat de David Sacks pe platforma X.com, se ridică semne de întrebare cu privire la desfășurarea alegerilor prezidențiale din România în 2025, sugerând o posibilă influență excesivă a Uniunii Europene în procesul democratic românesc.

Anularea alegerilor din 2024 și excluderea lui Călin Georgescu

În noiembrie 2024, Călin Georgescu, un candidat conservator și naționalist, a obținut 23% din voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale. Cu toate acestea, Curtea Constituțională a anulat rezultatul, invocând presupuse interferențe rusești, fără a furniza dovezi concludente. Ulterior, Georgescu a fost exclus din cursa electorală, fiind acuzat de „incitare la acțiuni împotriva ordinii constituționale” .

Ascensiunea lui George Simion și victoria lui Nicușor Dan

George Simion, liderul partidului aur, a preluat ștafeta și a obținut 40,96% din voturi în primul tur al alegerilor reprogramate din mai 2025, în timp ce Nicușor Dan a obținut 20,99% . Cu toate acestea, în turul al doilea, Dan a fost declarat câștigător cu 53,6% din voturi, o schimbare semnificativă față de rezultatele anterioare.

Controverse privind libertatea de exprimare și influența externă

În perioada premergătoare alegerilor, au existat acuzații că autoritățile europene au exercitat presiuni asupra platformelor private pentru a cenzura discursurile nefavorabile lui Dan și agendei UE. Pavel Durov, CEO-ul Telegram, a declarat public că serviciile de informații franceze i-au solicitat să suprime mesajele conservatorilor români înainte de alegeri, solicitare pe care a refuzat-o .

Întrebări privind integritatea procesului democratic

Se ridică întrebarea: poate o țară să fie considerată democratică dacă votul poporului este anulat, candidatul principal este criminalizat, discursul este suprimat și alegerile sunt supravegheate și cenzurate de puteri externe? Aceste acțiuni par să submineze principiile fundamentale ale democrației.

Concluzie

România se confruntă cu provocări semnificative în menținerea integrității procesului democratic. Este esențial ca voința poporului să fie respectată și ca influențele externe să nu submineze suveranitatea națională.