Decizia Consiliului Național al Audiovizualului de a suspenda pentru trei ore emisia postului Realitatea PLUS nu este doar o măsură administrativă. Este un semnal. Un semnal transmis tuturor instituțiilor media care îndrăznesc să critice puterea, să pună întrebări incomode și să ofere tribună vocilor care nu se aliniază discursului oficial.
Timp de trei ore, între 18:00 și 21:00, postul va fi obligat să difuzeze textul sancțiunii. O pedeapsă rar aplicată, una dintre cele mai dure din arsenalul CNA. Oficial, motivul invocat este lipsa de echilibru în unele emisiuni din luna noiembrie. În realitate, ceea ce se sancționează pare a fi altceva: curajul editorial.
Realitatea PLUS – o televiziune incomodă
Realitatea PLUS s-a poziționat constant ca un post critic la adresa guvernului, a președinției și a deciziilor politice controversate. A adus în dezbatere teme precum:
- anularea alegerilor prezidențiale,
- influența structurilor informale de putere,
- rolul instituțiilor în limitarea libertăților publice,
- relația dintre România și centrele de decizie externe.
Aceste teme nu sunt comode. Dar într-o democrație reală, presa nu trebuie să fie comodă. Trebuie să fie liberă.
Sancțiunea CNA transmite exact contrariul: că există o limită până la care critica este tolerată.
Legea – aplicată selectiv?
Articolul 84 din Codul audiovizualului invocă imparțialitatea și echilibrul. Sunt principii legitime. Însă întrebarea esențială este: sunt ele aplicate uniform?
În spațiul mediatic românesc există numeroase posturi care promovează narative favorabile puterii, fără ca acestea să fie sancționate cu aceeași severitate. Când o televiziune critică este suspendată pentru trei ore în prime-time, iar altele scapă cu simple avertismente, suspiciunea de dublu standard devine inevitabilă.
Legea trebuie să fie egală pentru toți. Dacă este folosită selectiv, ea devine instrument, nu normă.
Libertatea presei nu este opțională
În ultimele luni, România a fost menționată în dezbateri internaționale privind anularea alegerilor prezidențiale și climatul democratic. Într-un asemenea context, sancționarea severă a unui post de știri critic nu face decât să alimenteze percepția că spațiul public este tot mai controlat.
Libertatea presei nu înseamnă absența regulilor. Dar înseamnă protejarea pluralismului, inclusiv atunci când opiniile exprimate deranjează.
O democrație matură răspunde la critică prin argumente, nu prin suspendări.
Suveranitate sau conformare?
Realitatea PLUS a promovat constant ideea suveranității naționale, a priorității interesului cetățeanului român și a respingerii ingerințelor externe în deciziile interne.
Pentru unii, acest discurs este incomod. Pentru alții, este legitim și necesar.
Într-o perioadă în care multe state europene discută despre identitate, autonomie și control democratic real, sancționarea unei televiziuni care susține aceste teme ridică o problemă de principiu: mai este suveranitatea o opinie acceptabilă în spațiul public românesc?
Context mai larg: libertatea de exprimare și acuzațiile internaționale
Această decizie vine într-un moment în care dezbaterea privind cenzura și libertatea de exprimare este intensificată la nivel internațional.
Pe 3 februarie, Comisia Juridică din cadrul Camera Reprezentanților a Statelor Unite a publicat un raport preliminar de 160 de pagini în care acuză Comisia Europeană că ar fi contribuit, timp de un deceniu, la limitarea libertății de exprimare, inclusiv prin influențe asupra platformelor digitale.
Raportul susține că Digital Services Act (DSA), adoptat în 2022, funcționează în practică ca un instrument de cenzură digitală, prin presiuni exercitate asupra platformelor pentru a elimina conținut considerat problematic.
Conexiunea între aceste evoluții și decizia CNA este inevitabilă în spațiul public: asistăm la o simplă aplicare a legii audiovizualului sau la o tendință mai amplă de restrângere a discursului incomod?
O sancțiune cu efect invers
Georgică Severin membru CNA a calificat măsura drept „extrem de dură”. Chiar și din interiorul instituției au existat rezerve.
Istoria recentă arată că astfel de sancțiuni nu reduc audiența unei televiziuni. Dimpotrivă, o consolidează. Publicul percepe intervenția ca pe o încercare de reducere la tăcere, iar solidaritatea crește.
Dacă scopul a fost disciplinarea editorială, efectul poate fi exact opusul.
Cetățenii au dreptul să audă toate vocile
Democrația nu înseamnă doar vot. Înseamnă acces la informație diversă, la opinii diferite, la dezbateri reale.
Când o instituție de reglementare aplică una dintre cele mai dure sancțiuni posibile împotriva unei televiziuni critice, mesajul transmis societății este periculos: există limite neoficiale ale discursului.
Iar aceste limite nu sunt stabilite de public, ci de autoritate.
Sancțiunea împotriva Realitatea PLUS nu este doar o chestiune administrativă. Este un test pentru libertatea presei în România.
Într-un stat care se declară democratic și european, pluralismul nu poate fi selectiv. Presa trebuie să fie liberă să critice, să investigheze și să deranjeze.
Suveranitatea, interesul național și apărarea cetățenilor nu sunt concepte radicale. Sunt fundamentele unui stat responsabil.
Când o voce care susține aceste principii este redusă la tăcere, chiar și temporar, nu doar o televiziune este afectată. Este afectat dreptul publicului de a alege ce să asculte.
Hai în comunitatea de WhatsApp: VoceaPoporului
Iar într-o democrație autentică, alegerea aparține cetățeanului — nu instituțiilor de control.
