Pe 16 mai 2025, în plină campanie electorală și la o oră de maximă audiență, Călin Georgescu – fost candidat la președinția României și figură emblematică a curentului suveranist – a fost acuzat oficial că a promovat idei fasciste și legionare în timpul unei emisiuni televizate.
Conform Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Georgescu ar fi transmis publicului un mesaj periculos prin imitarea discursului și comportamentului unor figuri istorice controversate: Corneliu Zelea Codreanu și mareșalul Ion Antonescu, ambii legați de regimuri totalitare, antisemitism și crime de război.
„Prin această conduită ar fi dat de înțeles publicului că susține ideile fasciste și legionare”, se arată în ordonanța de extindere a urmăririi penale.
De la acuzații la inculpare
Georgescu era deja cercetat din februarie 2025, într-un dosar cu șase capete de acuzare, inclusiv:
- instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale
- comunicarea de informații false
- promovarea cultului unor persoane condamnate pentru genocid și crime împotriva umanității
Extinderea anchetei vizează acum și promovarea în public a ideologiilor fasciste, legionare, rasiste și xenofobe – o infracțiune gravă în legislația română.
Ce a spus, de fapt, Georgescu?
Deși detaliile exacte ale declarațiilor din emisiunea respectivă nu au fost încă publicate integral, procurorii afirmă că stilul retoric și referințele ideologice au depășit limita unei opinii personale. Imitarea discursului lui Codreanu și Antonescu, într-un context public, a fost considerată de anchetatori o formă de apologie mascată a regimurilor fasciste.
Reacția lui Călin Georgescu: „Mă retrag. Pentru acum.”
La câteva zile după anunțul anchetei extinse, Georgescu a declarat că se retrage din viața politică activă, motivând decizia prin nevoia de a se concentra asupra familiei și a sănătății.
„Nu este o renunțare, ci o alegere responsabilă (…) Nu doresc să ocup nicio funcție în statul român (…) Dar dacă voi vedea că drepturile celor care au ales diferit sunt încălcate, mă voi implica din nou”, a transmis fostul candidat.
Această „retragere cu portiță” sugerează că, departe de a fi înfrânt, Georgescu alege o strategie de recul temporar, lăsând posibilitatea revenirii în spațiul public atunci când contextul o va cere.
❗ Întrebarea lui Erich Mocanu pentru procurori:
„Mai jeguri de procurori, dar cele două plângeri penale depuse la Parchetul de pe lângă Înalta Curte în mijlocul lunii ianuarie 2025, de ce nu le-ați procesat? De ce nu ați emis, în termen legal de 30 de zile, nici măcar un număr de dosar? Sistemul românesc e plin de jigodii care trag la comandă și ar trebui urgent demascați și îndepărtați!”
Aceasta este întrebarea dură, dar legitimă, pe care Vocea Poporului o adresează public, în contextul în care selecția dosarelor și a urmăririlor penale pare profund arbitrară și motivată politic. De ce unii sunt inculpați pentru cuvinte, iar alții scapă pentru fapte grave?
🧨 Dubla măsură și ipocrizia instituțională
Într-un sistem în care se reacționează instantaneu la un discurs, dar se ignoră plângeri oficiale privind abuzuri reale, nu mai vorbim despre justiție, ci despre selecție ideologică.
Când vocea critică este redusă la tăcere, dar vocea corupției este ignorată — avem o problemă de sistem, nu de individ.
🔔 Vocea Poporului întreabă:
- Cine hotărăște ce idei au voie să fie spuse la TV?
- Unde se oprește legea și unde începe cenzura?
- Când procuratura acționează doar împotriva unora, mai putem vorbi despre democrație?❗ Întrebări incomode pentru o societate democratică
- Este justiția un instrument al echilibrului democratic sau al represiunii ideologice?
- Cât de clară este linia dintre libertatea de exprimare și promovarea ideologiilor interzise?
- Este dreptul la opinie anulat când vine vorba de figuri istorice controversate?
- Cine decide ce este propagandă și ce este analiză istorică sau discurs polemic?
Hai în comunitatea de WhatsApp: VoceaPoporului
