În data de 21 octombrie 2025, Parlamentul European a adoptat oficial o nouă directivă privind permisele de conducere, parte a pachetului de siguranță rutieră „Vision Zero”, care urmărește reducerea la zero a deceselor în trafic până în 2050.
Noile reguli aduc schimbări majore: permis digital, norme medicale noi, reguli pentru tinerii șoferi, schimb automat de informații între state și sancțiuni transfrontaliere.
Dar în spatele acestor măsuri se ascunde și o realitate incomodă — cetățeanul devine tot mai dependent de tehnologie și de structurile administrative europene. Analiză critică realizată de erich mocanu
1. Permisul digital – comoditate sau control total?
Una dintre cele mai promovate măsuri este introducerea permisului de conducere digital, stocat în „EU Digital Identity Wallet” – portofelul digital european.
Acesta va putea fi prezentat direct pe telefon, fiind recunoscut în toate statele membre.
🔹 Teoretic, măsura simplifică verificările și elimină birocrația.
🔹 Practic, ea condiționează dreptul la mobilitate de posesia unui telefon inteligent și acces la internet.
Cei fără smartphone sau care refuză integrarea digitală vor fi considerați „nealiniați” – deci fără acces facil la reînnoirea permisului.
Cu alte cuvinte, cetățeanul este obligat indirect să-și cumpere un telefon, pentru a-și exercita un drept elementar – acela de a conduce.
Pe lângă aceasta, există riscuri majore privind protecția datelor personale, întrucât toate permisele vor fi legate de o bază de date europeană comună.
Controlul se mută astfel de la autoritățile naționale către o structură digitală centralizată, gestionată la nivelul UE.
2. Obținerea permisului într-un alt stat membru – flexibilitate sau confuzie birocratică?
Noua directivă aduce o schimbare semnificativă: un cetățean european care își stabilește rezidența într-un alt stat membru va putea, în anumite condiții, să obțină permisul de conducere în țara de reședință sau în țara de origine, dacă examenele nu sunt disponibile în limba sa.
Exemplu practic:
Un român care locuiește temporar în Germania ar putea susține examenul fie acolo, fie în România, în funcție de condițiile de recunoaștere stabilite.
Aceasta facilitează recunoașterea reciprocă a permiselor și reduce blocajele administrative pentru diaspora.
Totuși, această libertate nu este automată. Directiva stabilește doar un cadru comun, iar statele membre trebuie să-l transpună în legislațiile naționale.
Asta înseamnă că un român din Germania ar putea beneficia de regulă doar după ce ambele state implementează aceleași norme, ceea ce poate dura ani.
Critic:
- Există riscul ca statele cu legislație mai strictă (ex: Germania, Austria) să impună cerințe suplimentare, blocând accesul real.
- În același timp, diferențele lingvistice și lipsa de standardizare în evaluare pot crea confuzii și abuzuri.
- În final, directiva nu garantează egalitate, ci doar promite un cadru comun, pe care fiecare țară îl va aplica „după posibilități”.
3. Valabilitatea și controalele medicale
Permisele pentru autoturisme și motociclete vor fi valabile 15 ani, iar cele pentru camioane și autobuze 5 ani.
După vârsta de 65 de ani, statele pot scurta valabilitatea și solicita examene medicale mai dese.
Înainte de eliberarea sau reînnoirea permisului, fiecare șofer va trebui să efectueze o verificare medicală obligatorie, inclusiv a văzului și a sistemului cardiovascular.
Unele țări vor permite auto-evaluări, ceea ce ridică probleme de fiabilitate.
Critic:
👉 Directiva creează inegalități între state — un șofer de 70 de ani din Germania va fi supus altor reguli decât unul din România.
👉 În plus, noile cerințe pot duce la costuri medicale suplimentare suportate de șoferi, fără sprijin real de la stat.
4. Conducerea însoțită și formarea tinerilor șoferi
Se introduce conceptul de conducere însoțită de la 17 ani (pentru categoria B).
Până la vârsta de 18 ani, tânărul trebuie să fie însoțit de un adult experimentat.
Pentru camioane (C) și autobuze (D), se vor putea obține permise mai devreme, dacă există calificare profesională.
Scopul declarat este combaterea lipsei de șoferi profesioniști în UE.
Însă, în practică, măsura riscă să ducă la exploatarea tinerilor muncitori în transporturi și logistică.
5. Interconectarea prin baza de date RESPER – un pas spre „Big Brother” rutier?
RESPER (Rețeaua Europeană pentru Permise de Conducere) devine centrul nervos al controlului transfrontalier.
Toate sancțiunile, suspendările și infracțiunile rutiere vor fi comunicate automat între state.
Așadar, un șofer sancționat în Spania sau Germania poate pierde permisul și în România, fără un proces local.
Această interconectare transformă sistemul într-o supraveghere digitală paneuropeană, unde orice greșeală rutieră devine „vizibilă” instant la nivelul întregii Uniuni.
6. Greutatea maximă și adaptarea pentru vehicule electrice
Pentru categoria B, statele membre pot extinde greutatea maximă admisă, ținând cont de vehiculele electrice mai grele.
Aceasta favorizează clar industria auto electrică, dar poate afecta infrastructura și siguranța rutieră.
Criticii susțin că directiva servește mai degrabă interesele economice ale marilor producători decât siguranța cetățeanului.
7. Publicare, termene și aplicare
📜 Publicare: 17 martie 2025, în Jurnalul Oficial al UE (C/2025/1355)
⚖️ Intrare în vigoare: 20 de zile după publicare (în aprilie 2025)
🕓 Transpunere în legislațiile naționale: până în martie 2029
📅 Aplicare efectivă: după adoptarea legilor naționale și perioada de tranziție
8. Concluzie: între promisiune și realitate
Uniunea Europeană promite siguranță, transparență și mobilitate liberă.
Dar realitatea arată altfel: dependență digitală, pierdere de suveranitate și costuri ascunse pentru cetățeni.
În curând, dreptul de a conduce nu va mai depinde doar de cunoștințele de circulație, ci și de nivelul de integrare digitală al fiecărui cetățean.
În numele siguranței, Europa construiește un sistem în care libertatea se măsoară în aplicații, parole și acces la bazele de date.
„Cetățeanul european nu trebuie obligat să devină digital pentru a-și păstra drepturile.”
— Erich Mocanu
