Recent, în contextul decesului fostului președinte Ion Iliescu, protestatarul Marian Ceaușescu a ales să sărbătorească moartea acestuia în mod ostentativ și provocator, gesturi care au scandalizat societatea. În timp ce mulți înțeleg să respecte, măcar în zilele de doliu, o minimă decență și demnitate creștină, Marian Ceaușescu a ridicat în mod public un toast cu șampanie și a afișat pancarte insultătoare, acțiuni ce nu pot fi tolerate într-o societate civilizată.
1. Indiferent de faptele lui Ion Iliescu, fiecare om merită respect minim post-mortem
Știu foarte bine că mulți români încă poartă o rană deschisă după episoadele dramatice din anii ’90, unde, indiferent de vinovați, suferința și moartea unor oameni nu pot fi șterse cu o sticlă de șampanie și pancarte pline de ură. Dar tocmai din acest motiv — pentru a nu coborî la nivelul barbariei și pentru a nu perpetua ciclul urii — trebuie să existe un minim respect față de persoana decedată, indiferent de trecutul său controversat.
Un minim respect care, în mod evident, Marian Ceaușescu nu îl are.
2. Gestul cu șampania și manifestările provocatoare – nu sunt doar lipsă de bun simț, ci și posibile infracțiuni
În România, deși libertatea de exprimare este garantată, aceasta nu înseamnă libertatea de a insultă demnitatea umană sau de a tulbura liniștea publică, mai ales în cazul unui deces.
În Germania, unde legea este mult mai clară și mai strictă în privința respectului pentru defuncți, gesturile lui Marian Ceaușescu ar fi fost imediate urmărite penal. Tulburarea liniștii morților, insultarea memoriei unei persoane decedate și manifestațiile neautorizate în spații publice sau private atrag pedepse ce pot ajunge până la doi ani de închisoare.
3. Dreptul la un doliu creștin și demn este un drept fundamental al oricărui cetățean
Fiecare om are dreptul la un timp de reculegere, la o înmormântare respectuoasă, care să nu fie profanată de excese ostentative sau manifestări de ură publică.
Dreptul la demnitate nu dispare la moarte și nu poate fi anulat de judecățile noastre subiective despre cine a fost omul în viață. Tocmai acest lucru face diferența între o societate civilizată și una dominată de revanșă și răzbunare.
4. Consecințele faptelor lui Marian Ceaușescu în România
Gesturile sale nu doar că au ofensat familia și pe cei care respectă memoria lui Iliescu, ci au provocat o gravă fractură socială, alimentând ura și tensiunile în loc să le domolească.
Mai mult, prin lipsa de respect manifestată public, Marian Ceaușescu dă un exemplu negativ, arătând că în România, legea poate fi încălcată fără repercusiuni, dacă ești suficient de vocal.
5. Cum ar fi fost situația în Germania – o comparație dură
Dacă Marian Ceaușescu ar fi făcut aceleași lucruri în Germania:
- Ar fi fost rapid oprit de poliție și amendat pentru tulburarea liniștii morților și încălcarea ordinii publice.
- Ar fi fost reclamat penal pentru defăimarea memoriei unui decedat.
- Nu ar fi avut posibilitatea să-și exprime ura într-un mod atât de ostentativ fără să suporte consecințe juridice.
Aceasta este diferența între o societate care apără demnitatea umană și una în care ura și revanșa sunt tolerate sau chiar alimentate.
6. Concluzie
Indiferent de păcatele trecutului lui Ion Iliescu, societatea românească trebuie să învețe să respecte cel puțin zilele de doliu și înmormântare — pentru a nu se coborî la nivelul primitiv al urii și dezbinării.
Marian Ceaușescu nu a dat dovadă de această minimă decență, iar astfel de gesturi nu sunt doar imorale, ci pot deveni și ilegale.
Hai în comunitatea de WhatsApp: VoceaPoporului
Nu putem să ne declarăm o națiune civilizată dacă nu știm să respectăm și ceea ce este sfânt — dreptul la demnitate și la un rămas bun creștin și pașnic.
