Liderii europeni au primit numeroase avertismente cu privire la implicațiile unui al doilea mandat al președintelui Donald Trump, însă, în loc să elaboreze un plan coerent, au ales să ignore pericolul, sperând că lucrurile se vor rezolva de la sine.
Cine și-ar fi imaginat că vom ajunge în situația în care Franța oferă sprijin militar Danemarcei pentru a descuraja amenințările unui președinte american beligerant?
Doar câteva zile după începutul celei de-a doua președinții, Trump ne-a readus într-o eră a forței brute, în care dreptul internațional devine irelevant, iar diplomația este abandonată.
O lume în care „forța dictează dreptul”
În urmă cu trei ani, lumea a fost șocată de invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina. Acum, însă, președintele SUA și liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, par să împărtășească aceeași viziune: „forța face dreptatea”.
Europa ar fi trebuit să fie pregătită pentru acest scenariu, dar a pierdut timp prețios. În loc să elaboreze o strategie pentru a minimiza impactul unui al doilea mandat Trump, a ales să ignore realitatea.
Ca un ecou al politicilor protecționiste ale fostului președinte William McKinley, Trump promovează un naționalism economic agresiv. În discursul său inaugural, el l-a lăudat pe McKinley pentru extinderea influenței SUA asupra Hawaii, Puerto Rico, Guam și Filipine. Trump chiar a semnat un ordin executiv prin care a anulat decizia lui Barack Obama de a redenumi cel mai înalt vârf din America de Nord ca „Denali”, restabilindu-i numele de Muntele McKinley.
Ce înseamnă Trump 2.0 pentru Europa?
Noul mandat Trump este mai radical decât primul. Președintele american nu mai ține cont de constrângerile Congresului și își pune rapid în aplicare agenda „America First”:
- Suspendarea arbitrară a ajutorului extern
- Înghețarea bruscă a programelor federale de asistență
- Demiterea în masă a funcționarilor guvernamentali, inclusiv a inspectorilor generali
Internațional, Trump își menține ambițiile expansioniste. Deși invadarea Groenlandei pare improbabilă, el a refuzat să excludă această posibilitate, amenințând direct un aliat NATO. În viziunea Trump, este perfect acceptabil să „cumperi” teritorii prin presiuni economice sau amenințări militare.
Contrar percepției populare, Trump nu este un izolaționist, ci un mercantilist. Pentru el, expansionismul economic și consolidarea puterii americane sunt prioritare. Groenlanda este atractivă datorită rezervelor sale vaste de minerale, iar Canalul Panama este vital pentru traficul maritim american.
Europa trebuie să aleagă: supunere sau autonomie strategică?
Decizia lui Trump de a reduce cheltuielile SUA pentru apărarea Europei înseamnă că UE trebuie să înceapă să se susțină singură. Blocul comunitar are două opțiuni:
- Supunerea față de Trump – ceea ce implică acceptarea cererilor sale, creșterea cheltuielilor militare și achiziționarea de armament american în detrimentul industriei europene de apărare.
- Autonomie strategică – care presupune o reacție fermă, aplicarea de tarife reciproce și construirea unei politici externe independente.
Europa are pârghii economice importante. Potrivit Carnegie Europe, în 2023:
- UE a fost sursa a 45% din investițiile străine directe în SUA, echivalentul a 2,4 trilioane de dolari
- Europa a cumpărat 50% din exporturile americane de gaze naturale lichefiate
- Statele UE au fost responsabile pentru 28% din exporturile totale de gaze naturale ale SUA
- Europa a primit peste 25% din exporturile americane de armament între 2019-2023, în creștere față de 11% în perioada 2014-2018
Dacă UE aplică tarife de represalii, industria americană ar suferi pierderi semnificative. De altfel, chiar și McKinley, supranumit „Napoleon al protecționismului”, și-a schimbat poziția cu privire la tarife înainte de moartea sa.
Un viitor incert pentru relațiile transatlantice
Un răspuns ferm al UE ar însemna și o schimbare de paradigmă în geopolitică. În timp ce Washingtonul încearcă să fragmenteze Uniunea Europeană prin relații bilaterale cu lideri pro-Trump precum Viktor Orbán (Ungaria) și Robert Fico (Slovacia), Bruxelles-ul trebuie să rămână unit.
Liderii europeni sunt responsabili pentru această criză. În loc să ia măsuri pentru a „Trump-proof” UE, au ales să ignore riscurile. Acum, nu mai au de ales: Europa trebuie să crească și să își asume propria securitate.
Vrei să fii la curent cu toate știrile de pe voceapoporului.eu? Apasă pe linkul grupului nostru de WhatsApp și intră acum pentru a nu rata nici o informație importantă! https://voceapoporului.eu/whatsapp/
