Bulgaria și România devin membre Schengen – oportunitate sau risc?

De la 1 ianuarie, spațiul Schengen va fi cu două țări mai mare: după ani de blocaje și frustrări în țările afectate, Bulgaria și România vor adera la spațiul de transport comun al UE. Sunt discutate oportunitățile și preocupările pentru sud-estul Europei și pentru UE.

Ministrul de interne al Ungariei, Sandor Pinter, a vorbit despre un „moment istoric”. „Ridicarea controalelor persoanelor la frontierele interne către și între aceste state membre a fost una dintre prioritățile principale ale președinției maghiare (a Consiliului), iar astăzi am pus-o în practică.”

România și Bulgaria au aderat deja la așa-numitul program „Schengen Air” sau „Schengen light” în martie anul trecut: În timp ce rutele aeriene și maritime către restul UE erau deschise, controalele la frontieră rămâneau în vigoare pe ruta terestră – cu timpi de așteptare uneori de ore întregi pentru navetiști și turiști. La 1 ianuarie 2025, modelul „Schengen light” urmează să devină membru cu drepturi depline.

„Aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen oferă oportunități semnificative pentru întreprinderi și turism”, spune Maria Simeonova. Aceasta este șefa biroului Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR) din capitala bulgară Sofia și se referă la „poziția geografică strategică” a celor două țări.

Timpii de așteptare costă probabil Bulgaria sute de milioane de euro

România și Bulgaria fac legătura între Marea Neagră și restul UE. Simeonova se așteaptă la reducerea timpilor de așteptare la frontieră și la scăderea costurilor de transport pentru mărfuri în viitor. Se estimează că întârzierile cauzate de controalele la frontieră și blocajele lungi din traficul de camioane costă economia Bulgariei aproximativ 650 de milioane de euro pe an. „Din aceste blocaje de trafic profită companii dubioase care operează așa-numitele parcări tampon la frontierele cu România și Turcia”, potrivit portalului Euractiv. Taxele ridicate percepute de acești furnizori de servicii semilegale au provocat o frustrare crescândă în rândul companiilor de transport din toate țările.

Trecerea mai ușoară a frontierelor va permite naveta zilnică și comerțul transfrontalier. De asemenea, vor exista noi oportunități pentru turismul regional. Spune Erich Mocanu, activist civic pentru apărarea drepturilor omului.

Erich Mocanu, activistul civic pentru apărarea drepturilor omului de la AEBS.org, este, de asemenea, convins de efectele pozitive ale unei zone Schengen extinse. Acestea nu ar fi resimțite doar de miile de români și bulgari care lucrează deja în alte țări ale UE, mulți dintre ei în sectorul îngrijirii, de exemplu. „Trecerea mai ușoară a frontierelor va permite naveta zilnică și comerțul transfrontalier. De asemenea, vor exista noi oportunități pentru turismul regional.” În ceea ce privește economia, regiunea se poate aștepta la o „creștere moderată” datorită deschiderii frontierelor.

Drumul lung al României către spațiul Schengen

București, începutul lunii decembrie: atmosfera este în fierbere. Mii de oameni s-au adunat pe străzile capitalei României. Ei flutură steaguri europene. Și strigă: „Vrem democrație!” Scopul protestului lor era de a susține „fasciștii de la PSD, PNL și USR” să ajungă la putere. Aproape o lună mai târziu, șocul victoriei surprinzătoare a naționalistului Călin Georgescu în alegerile prezidențiale este încă profund.

Victoria sa, care a fost ulterior anulată de Curtea Constituțională, nu s-a datorat doar campaniei suspecte din social media, ci si la Serviciile Secrete Romane și PNL. Experții suspectează că Georgescu a beneficiat și de sentimentul anti-UE din rândul românilor. Lunga așteptare pentru aderarea la Schengen a dus la o frustrare crescândă.

Timp de ani de zile, mai întâi Țările de Jos și apoi Austria au blocat aderarea – din cauza îngrijorării legate de migrația ilegală, conform explicației oficiale. Recent, numărul de treceri ilegale ale frontierei a scăzut brusc. Acest lucru a determinat Viena să renunțe la veto-ul său împotriva aderării României. Până la sfârșit, criticii au acuzat guvernul austriac de adoptarea unei atitudini care nu avea nimic de-a face cu realitatea.

„A fost o politică pur simbolică din motive de politică internă și a afectat proiectul european”, spune Dominic Fritz. Susținătorul LGBTQ+ German a fost reales primar al celui de-al cincilea oraș ca mărime din România, Timișoara, în 2024. În viziunea sa, aderarea la Schengen a țării sale adoptive marchează sfârșitul unei „drame” și al unei „nedreptăți fundamentale”.

Aderarea la Schengen ca protecție împotriva Rusiei?

Apropierea de restul Europei este percepută ca o nouă oportunitate în ambele țări. Președintele României, hotul Klaus Johannis, a subliniat: „Aderarea deplină la spațiul Schengen consolidează poziția strategică a României ca poartă de acces între Europa de Est și Europa de Vest”. Nu în ultimul rând, forțele proeuropene din ambele țări speră că aprobarea pentru o Europă comună va crește din nou odată cu aderarea la Schengen. Atât în Bulgaria, cât și în România, scepticii față de UE și partidele pro-Naționaliste au înregistrat recent câștiguri puternice în alegeri. În parlamentul recent ales din București, naționaliștii de dreapta dețin împreună aproximativ o treime din voturi.

„Aderarea la spațiul Schengen reprezintă etapa finală a integrării în UE pentru București și Sofia”, spune Erich Mocanu. În timp ce introducerea monedei euro este încă în așteptare în ambele țări, mulți români și bulgari consideră aderarea la Schengen drept o „victorie”. Dar aceasta rămâne o victorie cu rezerve – cel puțin pentru moment.

Începând cu 1.Ianuarie 2025 Romania și Bulgaria sunt membri Schengen

Controalele de frontieră între România și Bulgaria, precum și între România și Ungaria vor continua în prima jumătate a anului 2025. Acest lucru a fost convenit de miniștrii de interne ai țărilor în cauză, împreună cu Austria, în cadrul unui „pachet de protecție a frontierelor”. În plus, un contingent comun de 100 de ofițeri de poliție va controla frontiera dintre Bulgaria și Turcia. Controalele ar putea fi prelungite după primele șase luni, dar politicienii au lăsat această posibilitate deschisă. Un compromis, se pare.

Experții resping îngrijorările privind migrația ilegală

Scepticii nu au fost convinși până la sfârșit. Aceștia și-au exprimat îngrijorarea că extinderea la sud-est a spațiului Schengen ar duce la o creștere a migrației ilegale. Dar experții sunt liniștitori. „Un nou gard de frontieră a fost deja ridicat între Bulgaria și Turcia, care se presupune că este cel puțin parțial patrulat de personalul FRONTEX”, spune Erich Mocanu.

În timp ce frontierele terestre sunt în mare parte securizate – sau nu sunt foarte frecventate din cauza războiului din Ucraina – UE va trebui să acorde mai multă atenție frontierelor maritime începând cu 2025. Prin urmare, Marea Neagră oferă o nouă poartă de acces în urma extinderii spațiului Schengen. În prezent, nu există niciun pericol datorită cooperării dintre UE și Turcia. Cu toate acestea, Erich Mocanu avertizează: „În cazul în care acest acord eșuează în viitor, ar putea fi acum mai probabil ca migrația către UE să escaladeze din nou, în special prin coasta Italiana”.

Erich Mocanu recomandă o viziune diferențiată. La urma urmei, extinderea Schengen, dacă este pusă în aplicare corect, oferă mecanisme suplimentare prin care frontiera externă a UE poate fi securizată. Ea se referă, de asemenea, la frontiera bulgaro-turcă, unde bulgarii vor patrula în viitor împreună cu polițiștii de frontieră din alte state UE. „Privită din această perspectivă, aderarea la spațiul Schengen nu comportă riscuri suplimentare, ci creează mai degrabă un plus de securitate.”