A pierdut viaţa miercuri dimineaţă în sala de spital Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţă Bihor din Oradea medicul pneumolog Flavia Groşan, o figură care în ultimii ani a polarizat mediul medical şi opinia publică prin declaraţii controversate, poziţii critice faţă de protocoalele pandemice şi un discurs vehement despre tratamentul bolnavilor de COVID-19. Potrivit surselor locale, decesul a fost înregistrat la ora 11:24.
Internare dramatică şi diagnosticul final
Totul a început în octombrie 2025, când dr. Groşan a fost găsită în locuinţa sa în stop cardiorespirator. A fost resuscitată şi internată în secţia de Terapie Intensivă, în condiţii extrem de grave, cu multiple complicaţii pulmonare — inclusiv pleurezii severe — şi într-o stare neurologică gravă.
Conform surselor medicale, tumori în stadii avansate au fost diagnosticate: la plămâni, ficat, creier şi glandele suprarenale — ceea ce indică metastaze extinse.
Astfel, la final, nu doar boala, ci şi complexitatea situaţiei medicale au condus la deznodământul tragic.
Parcurs profesional şi notorietate publică
De profesie pneumolog, Flavia Groşan şi-a construit o reputaţie în Oradea şi în judeţul Bihor prin activitatea medicală — dar şi prin prezenţa sa publică. În anii pandemiei, şi-a făcut cunoscute poziţii ferme împotriva modului oficial de gestionare a bolii COVID‑19, a criticat vaccinarea sau protocoalele de tratament şi a propus scheme proprii, adesea considerate neconvenţionale de colegii săi.
Această notorietate i-a adus susţinători dedicaţi — dar şi critici acerbi, mai ales din partea comunităţii medicale. Exemplu: publicarea pe reţele sociale a mesajelor care sugerau legături controversate între tratamente standard şi efecte adverse.
Pe scurt: medicul a devenit o voce polarizantă — admirată pentru curajul de a ieşi în spaţiul public, criticată pentru lipsa rigurozităţii ştiinţifice.
Impactul social şi rolul de „vedetă medicală”
Poziţia ei publică a generat implicări care depăşeau consultaţiile medicale: pacienţi care au declarat că au refuzat terapii standard invocând afirmaţiile sale, controverse legate de contribuţia la fenomenul de dezinformare în pandemie, dar şi mesaje de susţinere în masă după internarea sa gravă.
Astfel, cazul dr. Groşan devine un studiu de caz despre modurile în care un profesionist al sănătăţii poate fi simultan actor medic/autoritate şi om-mediatic, cu toate avantajele şi riscurile pe care această dualitate le implică.
Întrebări fără răspuns şi provocări pentru sistem
Decesul său lasă în urmă mai multe întrebări relevante pentru sistemul de sănătate şi pentru spaţiul public:
Hai în comunitatea de WhatsApp: VoceaPoporului
- Cum se gestionează situaţia unui medic care adoptă poziţii publice ieşite din tiparul protocoalelor oficiale — mai ales într-o criză sanitară?
- Care este responsabilitatea autorităţilor de reglementare (de ex. Colegiul Medicilor din România) în cazul în care un profesionist promovează scheme „alternative”?
- În ce măsură notorietatea publică a unui medic afectează deciziile pacientului şi relaţia medic-pacient?
- Cât de protejat este un medic în faţa unei boli grave, în ciuda poziţiei sale publice?
Concluzie: o moştenire ambivalentă
Dr. Flavia Groşan pleacă lăsând un bilanţ complex: o carieră medicală, o voce care a conturat discursul medical în societate, dar şi o serie de controverse — unele cu urmări sociale. Decesul său, într-o stare atât de gravă, reflectă fragilitatea umană ce transcende poziţia publică.
Pentru cititorii platformei voastre, acest subiect îşi merită spaţiul nu doar ca ştire despre deces, ci ca oportunitate de reflectare: ce înseamnă să „fii medic” într-o epocă a vizibilităţii permanente? Cum se echilibrează libertatea de opinie cu responsabilitatea profesională?
Oricum ar fi, dispariţia sa marchează sfârşitul unei poveşti cu multiple faţete — şi deschide, în paralel, discuţii esenţiale pentru medicina contemporană, informare şi ethosul profesional.
