România și dilema influenței externe: UDMR, SRI și cazul Emil Hurezeanu

Într-o situație fără precedent, România este martora unor decizii controversate care permit accesul unor persoane cu loialități străine în poziții esențiale pentru securitatea națională. Tánczos Barna, ministru al Finanțelor, și Emil Hurezeanu, ministru de Externe, reprezintă exemple clare de persoane al căror trecut și angajamente față de alte state ridică întrebări serioase.

Tánczos Barna și preluarea E.ON România de către Ungaria

Numirea lui Tánczos Barna, reprezentant al comunității maghiare, în funcția de ministru al Finanțelor coincide cu planurile companiei maghiare MVM de a cumpăra E.ON România „pe doi bani”. Această tranzacție pune sub semnul întrebării suveranitatea economică a țării, în condițiile în care resursele strategice sunt cedate unor interese externe.

Această manevră economică, alături de influența crescândă a Ungariei asupra politicii românești prin UDMR, evidențiază o ingerință clară în deciziile statului.

Emil Hurezeanu, cetățean german în CSAT

Un alt exemplu care a stârnit controverse este Emil Hurezeanu, cetățean german de peste 35 de ani, care a depus jurământul de a respecta și apăra Constituția Germaniei. Acesta a fost numit ministru de Externe al României și, implicit, a devenit membru al CSAT.

Prezența unui cetățean care și-a asumat loialitatea față de alt stat în Consiliul Suprem de Apărare a Țării ridică întrebări serioase despre prioritățile și protecția intereselor naționale ale României.

UDMR și controlul în structurile-cheie ale statului

Deja de mult timp, UDMR militează pentru numirea unui director al SRI din partea comunității maghiare. Declarația liderului UDMR, Kelemen Hunor, conform căruia „nu ar fi o problemă ca un maghiar să conducă un serviciu de informații”, este susținută de o serie de acțiuni concrete care consolidează influența Ungariei în România.

Prin controlul Ministerului Dezvoltării, regionalizarea, un proces vital pentru organizarea administrativă a țării, riscă să devină un instrument al intereselor externe.

Dictatul de la Viena, episodul II?

Discuțiile despre posibilitatea ca un reprezentant al Ungariei să preia conducerea SRI reprezintă o amenințare directă la adresa suveranității României. Această situație este comparabilă cu repetarea Dictatului de la Viena, de data aceasta fără arme, ci prin infiltrare și influență politică.

Concluzie: un apel la trezire națională

România pare să se îndrepte spre o criză majoră de suveranitate, iar cetățenii trebuie să fie informați despre aceste amenințări. Este timpul ca poporul român să conștientizeze realitatea și să ceară liderilor transparență și protejarea intereselor naționale.